Nevăzător, refuz să abandonez

Locul desfasurarii: Bucuresti

Organizator: Patronatul Medicinei Integrative

Nevăzător, refuz să abandonez

Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Ce faci insă, atunci cănd ochii sunt împăienjeniți de un gol, când privirea se zbate într-o depărtare pe care cu greu o poţi inţelege și care pare, cumva, stranie greu de trecut şi de înţeles? De cele mai multe ori, dai bir cu fugiții. Simplu, fără să pui întrebări și fără să asculţi. Fără să încerci să inţelegi ceea ce nu știi pentru că, nu vrei s-o recunoști nici măcar în sine, ți-e frică.

   Abandonezi un om, abandonezi o privire, abandonezi, dacă ne luăm după vorbă, un suflet. Sună greu, dar el așa simte. Şi totusi sunt suflete care nu se dau bătute nici măcar in faţa abandonului colectiv. Ba mai mult, caută să ți se arate sincere şi calde, facându-te să-ţi fie rău de propria persoană.    Am cunoscut un astfel de om. Foarte inteligent şi curios să experimenteze şi să cunoască, incredibil de natural, de la gesturi şi mişcări până la vorbele de duh pe care ţi le aruncă în faţă cu o dezinvoltură de te lovesc exact acolo unde trebuie, ca intr-o aruncare foarte bună la ţintă ... un om ai cărui ochi, vă vine să credeţi sau nu, sunt goi. Sunt goi de privire, sunt goi de simţ, adică sunt orbi. Îl chearnă Costi şi are 30 de ani. Scurta lui experienţă vizuală, la propriu se reduce la primii caţiva anişori din viață. S-a născut cu o boală care i-a permis să vadă doar chipul mamei, dar nu i-a dat voie să şi-1 amintească. A apucat să vadă culorile, insă nu le-ar putea niciodată potrivi după nume şi semnificaţie. A apucat să inveţe jocul, insă nu a mai apucat să il practice. A orbit când avea doar trei ani. Cu toate astea nu s-a lăsat niciodată de boală sau, de fapt, de lipsa unui simţ.....   http://paces.ro/ro/resurse/articole

Confirmare pana la data: 17 aprilie 2012

Participare: Intrare libera