MEMORIU ADRESAT PARTIDELOR POLITICE AFLATE IN CAMPANIE ELCTORALA IN VEDEREA RECONSIDERARII POZIŢIEI ORGANIZAŢIILOR DE CONSUMATORI

BUCURESTI - 5 noiembrie 2004

Comunicat tip General in Politic

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, organizaţie neguvernamentala, apolitică si nonprofit, mandată prin protocolul de colaborare nr. 151 din data de 05.04.2004 de 18 organizaţii de consumatori, în a reprezenta interesele acestora la nivel naţional, adresează acest memoriu partidelor politice din România.

MEMORIU ADRESAT PARTIDELOR POLITICE AFLATE IN CAMPANIE ELCTORALA IN VEDEREA RECONSIDERARII POZIŢIEI ORGANIZAŢIILOR DE CONSUMATORI

O societate democratică şi un stat de drept presupune dezvoltarea în egală măsură a sectorului guvernamental şi neguvernamental. Deşi numeroase rapoarte au sesizat acest lucru evident pentru toţi cei care cunosc domeniul protecţiei consumatorilor, la aproape 15 ani de la o revoluţie care avea să aducă în prim plan dreptul de exprimare şi reprezentare, asociaţiile de consumatori lipsesc aproape cu desăvârşire din procesul luării de decizii cu privire la interesele consumatorilor.

Deşi în aceşti ani nu mai puţin de 130 de organizaţii s-au înregistrat ca asociaţii de consumatorii având ca principal scop promovarea şi reprezentarea intereselor consumatorilor, în prezent la un „recensământ” sever nici un sfert dintre acestea nu mai exista, restul ivindu-se ca şi voci unitare şi ignorate de reprezentanţii comunităţilor administrativ locale din care fac parte.

Nu considerăm prin aceasta că rolul autorităţilor este acela de a avea grijă de cum se dezvoltă organizaţiile neguvernamentale dar considerăm ca au un rol important în crearea condiţiilor şi respectarea legilor prin care vocea societăţii civile să fie luată în considerare.

O serie de organizaţii neguvernamentale cu care APC România colaborează se izbesc permanent de un refuz categoric din partea autorităţilor locale în reconsiderarea poziţiei lor in procesul decizional. Un exemplu concret este gradul extrem de scăzut al funcţionării Consiliilor Consultative ale consumatorilor, consilii ce trebuiau înfiinţate încă din anul 1995 la toate nivelele administraţiei publice locale şi centrale.

Trebuie remarcat totuşi, eforturile din ultimii ani ale autorităţilor cu atribuţii in domeniul protecţiei consumatorilor de îmbunătăţire a cadrului legal de protecţie a consumatorilor prin adoptarea acquis-ului comunitar în domeniu. Considerăm totuşi că în implementare acestuia este nevoie de o mai mare atenţie la transpunerea anumitor directive, având în vedere specificul pieţii din România şi a caracteristicilor actului de consum.

În acest context ţinând cont de evenimentele imediat următoare ce vor avea ca rezultat alegerea Parlamentului României pentru perioada 2004 – 2008, APC România readuce în vedere partidelor politice câteva aspecte pe care le consideră importante în acest sector şi este conştientă că votul cetăţenilor – consumatori în egală măsură, se va îndrepta către partidul care, va prezenta o platformă adecvată şi din punctul de vedere al politicii protecţiei consumatorilor – politica care atinge cele mai importante sectoare ale vieţii economico sociale ale României.


1.Reprezentarea intereselor la nivelul adoptării deciziilor de interes pentru consumatori
H.G. 341/1995 privind înfiinţare Consiliilor Consultative ale consumatorilor prevede înfiinţarea de astfel de consilii consultative din care să facă parte şi organizaţiile de consumatori ca reprezentanţi ai intereselor acestora. Astfel de consilii există într-un număr extrem de mic. Înfiinţarea lor ar permite crearea cadrului de dialog al instituţiilor administrative cu atribuţii în domeniu cu societatea civilă ca reprezentant al intereselor nealterate ale consumatorilor. Crearea unui astfel de dialog ar avea efecte benefice asupra ambelor categorii de instituţii, pe de o parte va permite autorităţilor să înţeleagă problemele concrete cu care se confruntă atât consumatorii cât şi organizaţiile de consumatori în satisfacerea solicitărilor acestora şi să le sprijine în demersurile pe care le fac, în calitate de parteneri.
Aducem în acest sens şi un argument extrem de important prevăzut de raportul de ţară al Comisiei UE la adresa României care specifică că „ în ceea ce priveşte organizaţiile de consumatori nici un progres nu poate fi raportat. Organizaţiile de consumatori nu sunt încă foarte active şi principala problemă a acestora este lipsa de fonduri şi lipsa unei instruiri adecvate. Numai doua dintre acestea au reuşit să înfiinţeze Centre de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor.” … “ Concomitent guvernul României trebuie să continue sprijinirea organizaţiilor de consumatori şi de asemenea consumatorii trebuie să înveţe să solicite drepturile lor. „
Solicităm în acest sens membrilor viitorului Guvern şi Parlament să ia în considerare necesitatea dezvoltării sectorului neguvernamental în domeniul protecţiei consumatorilor astfel încât consumatorii să îşi poate expune prin reprezentanţii lor punctul de vedere referitor la crearea şi implementarea politicii de protecţia consumatorilor. Sprijinul alocat organizaţiilor de consumatori trebuie sa fie unul consistent şi care să permite dezvoltarea instituţională a acestora pe baze competitive.

2. Accesul consumatorilor la Justiţie
Reprezentarea consumatorilor în justiţie este o altă piatră de încercare în acest domeniu, consumatorii romani ne fiind capabili încă nici din punct de vedere financiar şi nici social să folosească acest instrument care are un rol considerabil în reglarea unor disfuncţionalităţi. Accesul la justiţie este liber dar el trebuie susţinut pe de o parte de un sistem judiciar care să permită şi un acces uşor (taxe mici) al consumatorilor şi în special flexibil şi rapid care judece cazurile într-un regim de urgenţă sau în tribunale special create în acest sens.

3. Informarea Consumatorilor
Informarea consumatorilor a fost şi rămâne parte importantă a strategiilor guvernamentale şi ale organizaţiilor de consumatori. Cu toate acestea informaţiile ce trebuie să ajungă la consumatori trebuie pe de o parte să îi ajute în a efectua o alegere raţională bazată pe propriile nevoi iar pe de altă parte să fie aduse la un nivel de înţelegere faţă de toţi consumatorii indiferent de clasa socială din care aceştia fac parte.

Eforturile considerabile din ultimii ani în acest sens au dat roade dar în acest moment ne aflăm la un prag în care plaja de informaţii solicitate de consumatori se schimbă.

Pentru a alege în cunoştinţă de cauză avem nevoie de finanţarea efectuării de studii de piaţa şi teste comparative realizate de instituţii independente cum sunt organizaţiile de consumatori, teste care pot oferi informaţi despre calitatea reala a produselor prezente pe piaţă. Toate ţările europene prezintă consumatorilor astfel de studii prin intermediul organizaţiilor de consumatori cotate a fi sursa cea mai viabilă de informaţii.

4. Educarea consumatorilor
În ultimii ani protecţia consumatorilor a ajuns să facă parte din programa şcolară chiar dacă la nivel de oră de dirigenţie. Dar educarea consumatorilor nu înseamnă numai educarea tinerilor elevi sau studenţi.
Programe de educare adresate adulţilor ar trebui de asemenea luate în considerare mai ales atunci când impactul alegerii acestora se observă nu numai la nivel de individ. Cursuri de nutriţie, de economisire de energie, impact asupra mediului sau servicii financiare, pot îmbunătăţi considerabil situaţia consumatorilor şi a modului în care aceştia acţionează pe piaţă în favoarea calităţii şi a securităţii produselor şi serviciilor oferite.

5. Consultanţă in domeniul protecţiei consumatorilor
Deşi strategia guvernamentală în domeniu a prevăzut pentru perioada 2000 – 2004 dezvoltarea unei reţele de Centre de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor după modelul celui înfiinţat de APC România, acest lucru nu a fost încă realizat. Considerăm că această propunere a fost si rămâne una de actualitate în contextul în care consumatorii români simt nevoia să fie îndrumaţi.
APC România a început demersurile necesare punerii bazelor pentru o Reţea de Centre de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor, primele două locaţii fiind Constanţa şi Câmpia Turzii, însă aceste demersuri trebuie a fi sprijinite real de către autorităţile cu atribuţii în domeniu precum şi de către Guvernul României.
Sprijinul pentru înfiinţarea de astfel de Centre de Consultanţă se poate materializa în condiţiile legii fie de la bugetul de stat prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ( cazul Centrului de Consultanţă şi Informare Bucureşti) fie prin bugetele locale ( cazul Câmpia Turzii). Atragem atenţia prin aceasta că o implicare a autorităţilor locale în acest sens, prin sprijinirea financiara a organizaţiilor locale în înfiinţarea de astfel de Centre de Consultanţă şi Informare nu poate aduce decât beneficii comunităţilor locale şi autorităţilor locale, prin creşterea nivelului informaţional al consumatorilor .
Sperăm ca în perioada care vor urma imediat alegerilor acest lucru se va face simţit şi subliniem faptul că APC România va face demersurile necesare şi va sprijini prin Centrul de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor Bucureşti, dezvoltarea acestei Reţele de Centre de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor, oferind organizaţiilor care vor primi sprijin financiar de la bugetele locale, instruire şi asistenţă în organizarea activităţii lor.


6. Practici comerciale abuzive
Clauzele comerciale abuzive fac obiectul unei reglementari specifice în domeniu, cu toate acestea considerăm necesară ca lista care prevede clauzele abuzive condamnate de lege să fie îmbunătăţită şi mai mult decât atât contractele dintre consumatori şi agenţii economici să fie permanent sub lupa autorităţilor.

Pentru noi aceste reglementări funcţionează ca o plasă de siguranţă care opreşte acţiunea practicilor comerciale abuzive care nu sunt reglementate în alte măsuri legislative specifice sau anumite sectoare. De exemplu, metodele de vânzare agresivă sunt reglementate în anumite sectoare (cum ar fi Legea 282/2004 privind protecţia dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată limitată a unor bunuri imobiliare – activitate cunoscută ca şi timesharing) dar nu şi în alte domenii. Aceasta se poate rezolva prin adaptarea legislaţiei la condiţiile schimbătoare ale pieţii, aceasta reducând necesitatea adoptării unor măsuri sectoriale.


7. Creditul de consum
Anul 2004 a însemnat reglementarea relaţiilor consumator – bancă în oferirea de servicii financiare în sectorul creditelor de consum. Legea nou apărută (lege ce are la baza directivele UE în domeniu), protejează interesele consumatorilor. Cu toate acestea reprezentanţii sistemului bancar au fost nemulţumiţi de acest lucru şi au declarat că vor face toate demersurile necesare pentru a schimba anumite capitole care nu convin intereselor lor.
Prevederile legii, care nemulţumesc în acest moment reprezentanţii instituţiilor financiare, ni se par, din punct de vedere al consumatorilor romani, perfect justificate. Astfel, este firesc ca, atunci când cel împrumutat face un efort financiar pentru a-şi achita datoria înainte de termen, să nu fie penalizat pentru acest lucru ci, dimpotrivă, sa fie răsplătit, prin reducerea sumei datorate cu diferenţa dintre dobânda calculată pentru termenul vechi şi cea pentru noul termen. Să mai observam faptul că banca nu pierde de fapt decât o parte din dobânda aferenta creditului restituit în avans, dar pe de alta parte dispune în avans de lichidităţi pe care le poate folosi cum doreşte.
Directiva nr. 201 din 1987 a CCE (care a fost preluata în actul legislativ românesc în discuţie aici), se prevede clar: "Art. 8. Consumatorul va fi îndreptăţit să-şi achite în avans obligaţiile care îi decurg din contractul de credit. În acest caz, consumatorul are drept, conform cu dispoziţiile date de Statele Membre, la o reducere echitabilă a costului creditului".
Definirea ratelor şi a dobânzilor aferente, clară şi explicită, va da posibilitatea consumatorilor de a compara costurile reale şi totale ale diferitelor oferte de creditare. Instituţiile financiare care oferă credite trebuie să fie încurajate în a transparente şi totodată să poarte o parte din responsabilitatea contractării creditului de către consumatori.
Speram astfel că viitorii parlamentari şi guvernanţi vor lua în considerare solicitările sectorului neguvernamental şi nu vor uita vocea consumatorilor atunci când interesele acestora vor fi puse în pericol.

8. Consumatorii in UE
Ca şi ultim punct al acestui memoriu adresat partidelor politice vrem să atragem atenţia acestora asupra reprezentării intereselor consumatorilor români la nivel european.
Organizaţia Europeană a Consumatorilor cunoscuta şi sub denumirea BEUC reuneşte un număr de 38 de organizaţii independente de consumatori din toate ţările membre ale UE.
Scopul principal al acestei organizaţii europene a consumatorilor este acela de a influenţa in interesul consumatorilor, dezvoltarea la nivelul Uniunii Europene a unei politicii în domeniu care să promoveze şi să apere drepturile consumatorilor europeni.
În cadrul mandatului pe care îl veţi primi, România va deveni membru al Uniunii Europene şi ne vom regăsi astfel parte a Pieţei Unice Europene.
În acest context solicitam sprijinul autorităţilor în vederea susţinerii financiare pentru a deveni membru al BEUC şi pentru a putea astfel reprezenta la rândul nostru interesele consumatorilor români în noul context european.

În încheiere dorim să mulţumim anticipat tuturor partidelor politice care s-au înscris în cursa electorală, dorim să le urăm succes în atingerea obiectivelor pe care şi le-au propus şi sperăm că nu vor uita că membrii lor sunt şi ei consumatori.



Despre Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania

Pentru orice alte întrebări şi răspunsuri, sau pentru obţinerea studiului, contactaţi departamentul de PR la numerele de telefon: 021.315.71.49 sau e-mail: ccib@apc-romania.ro, www.apc-romania.ro


021.315.71.49
0722.653.210
relatiipublice@apc-romania.ro

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/asociatia-pentru-protectia-consumatorilor-din-romania/memoriu-adresat-partidelor-politice-aflate-in-campanie-elctorala-in-vederea-reconsiderarii-pozitiei-organizatiilor-de-consumatori