Peste 200.000 de europeni cer Regelui Belgiei să nu semneze legea eutanasierii copiilor

Petiția a fost inițiată de Gudrun și Martin Kugler, din Austria. Nu este doar o lege locală din Belgia, își motivează interesul soții Kugler. Ea afectează întreaga lume. Aceștia au declarat că „participarea europenilor din atâtea țări diferite arată intensitatea undei de șoc trimisă odată cu adoptarea de către Parlamentul belgian a legii care permite eutanasierea copiilor. Grija și compasiunea, motivate de dragoste, pentru suferință, împotriva tuturor obstacolelor, este piatra de temelie a lumii civilizate. Este ceea ce ne face cu adevărat să fim oameni. Nu trebuie să asistăm pasivi la erodarea acestui principiu.“

„Ca cetățeni preocupați ai Europei, vă îndemnăm să nu semnați această lege, chiar dacă vă însemna o provocare pentru dvs. să vă susțineți această poziție”, este mesajul adresat monarhului belgian. „Vă rugăm, spuneți nu celei mai înfricoșătoare legi a eutanasiei din întreaga lume. Ascultați-vă conștiința și afirmați-vă ca un suveran cu principii etice.”

Inițiatorii manifestului admit că va fi un pas dificil pentru rege să nu semneze legea, ca și faptul că acest gest de frondă ar putea să nu oprească intrarea ei în vigoare. Totuși, regele trebuie să facă acest pas. „Nu subestimați niciodată însemnătatea unui simplu gest, chiar dacă efectul practic va fi limitat. Regele are acum o mare șansă de a susține demnitatea umană în fața lumii. Protejarea celor mai vulnerabili dintre toți copiii de „alegeri” pentru care ei nu sunt pregătiți cere o decizie eroică și ar fi un simbol al speranței într-o lume ce stă să cadă în întunericul barbariei.

Predecesorul MS Philippe la tronul Belgiei, MS Baudoin, a abdicat temporar în anul 1990 pentru a nu semna legea liberalizării avortului în această țară.

Eutanasierea copiilor bolnavi – cea din urmă treaptă a decăderii umane

VIDEO: de la un copil belgian către Regele său

Pe 13 februarie, un amendament adus legii eutanasiei a fost adoptat de Parlamentul belgian. Medicii au acum permisiunea de a ucide deliberat copiii care sunt într-un stadiu terminal al unei boli. Decizia trebuie aprobată de părinți și de medici. Este de asemenea necesar ca tânărul pacient să fie conștient și să înțeleagă ce înseamnă eutanasierea sa.

Această lege, care este unică în lume, vine pe fondul unor rapoarte alarmante care demonstrează că eutanasia a scăpat de sub control în Olanda și Belgia, țări „pioniere” ale acestui tip de act. După ce eutanasia a fost legiferată inițial, la începutul anilor 2000, pentru cazurile extreme de boală și suferință, acum s-a ajuns la omorârea deliberată a pacienților aflați în incapacitate mentală (boala Alzheimer) sau a celor care se află într-o stare de simplă depresie.

PRO VITA București înțelege și este alături de părinții ai căror copii bolnavi suferă. Totuși, reiterăm că soluția nu poate fi eutanasierea, ci folosirea îngrijirii paleative, care oferă acum prin progresul științei medicale tot ce este necesar pentru ușurarea suferinței. Indiferent cât de grevată de suferință ar fi, o existență umană are scopul și demnitatea sa. Suferința are rolul de a umaniza și sensibiliza pe cei implicați și pe cei din jurul lor. Eliminarea bolnavului este inacceptabilă și semnifică egoismul și lipsa de compasiune.

Atragem totodată atenția asupra similitudinilor alarmante între aceste legi, care atacă tot mai des și mai masiv sanctitatea vieții umane, și programul de eutanasiere din Germania nazistă, cunoscut sub denumirea „Aktion T4”. Și acesta avea ca țintă eliminarea celor suferinzi, în special a bolnavilor mintal, pentru iluzoriul progres al construirii unei societăți perfecte dominată de o rasă „pură și perfectă”.

Ne alăturăm semnatarilor petiției către MS Philippe, Regele belgienilor, făcând apel la liderii și politicienii din întreaga lume să nu repete ororile unor vremuri pe care le credeam definitiv apuse.

Nimeni şi nimic nu poate autoriza uciderea unei ființe umane nevinovate

Premonitoriu parcă, în scrisoarea sa enciclică „Evangelium Vitae”, adresată lumii întregi în 1995, Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea arată de ce opțiunea deliberată de a priva de viață o ființă umană nevinovată este întotdeauna rea din punct de vedere moral şi nu poate fi niciodată licită nici ca scop, nici ca mijloc în vederea unui scop bun.

„Nimeni şi nimic nu poate autoriza uciderea unei ființe umane nevinovate, fie ea făt sau embrion, copil sau adult, bătrân, bolnav incurabil sau agonizant. Pe lângă aceasta, nimeni nu poate cere acest gest ucigaş pentru sine însuşi sau pentru un altul încredințat răspunderii sale, nici nu poate consimți la aceasta în mod explicit sau implicit. Nici o autoritate nu o poate impune sau îngădui în mod legitim.

În dreptul la viață, orice ființă umană nevinovată este absolut egală cu toate celelalte. Această egalitate este baza oricărei relații sociale autentice care, pentru a fi cu adevărat astfel, nu poate să nu se întemeieze pe adevăr şi dreptate, recunoscând şi ocrotind orice om ca pe o persoană şi nu ca pe un lucru de care se poate dispune. În fața normei morale care interzice suprimarea directă a unei ființe umane nevinovate nu există privilegii şi nici excepții pentru nimeni. Fie că este vorba de stăpânul lumii sau de ultimul dintre nevoiaşii de pe fața pământului, nu este nici o diferență: în fața exigențelor morale, suntem cu toții absolut egali.”