CCIB promovează firmele româneşti pentru programele de achiziţii ONU

Seminarul a fost realizat din iniţiativa Ambasadei României la ONU, prin eforturile conjugate ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti, Secretariatului ONU şi ale CCIB. La lucrări a participat dipl. ec. Ştefan D. Popa, preşedinte director general al CCIB, o delegaţie ONU, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un număr important de firme cu capital românesc. A moderat dl Nicolae Vasile, vicepresedinte al CCIB.

„Adresăm invitaţia membrilor noştri, firmelor bucureştene, să nu-şi subestimeze forţele şi să accepte provocarea pentru a concura cu alte companii la scară mondială.

Globalizarea vieţii economice şi outsourcing-ul reprezintă modalităţi moderne de asigurare a rentabilităţii şi eficienţei economice. Firmele româneşti trebuie să privească aceste practici, e adevărat, mai sofisticate, ca pe tot atâtea oportunităţi de a pătrunde pe pieţele internaţionale“, a declarat în deschiderea seminarului Ştefan D. Popa.

„Este necesară o reconsiderare atât a mentalităţii oamenilor de afaceri, cât şi a ansamblului de tehnici manageriale utilizate“, a punctat vorbitorul referindu-se la concurenţa de pe piaţa unică europeană, căreia oamenii de afaceri autohtoni i-au făcut faţă cu succes în primul trimestru al acestui an, cea mai buna dovadă în acest sens fiind cresterea cu 14,2% a livrărilor româneşti către state membre UE, exportul către piaţa unică cifrându-se în prezent la 70% din totalul exporturilor româneşti.

Cum industria a contribuit în bună măsură la atingerea unui ritm record de creştere economică, bazat pe creşterea productivităţii muncii, există toate premisele ca un număr tot mai mare de firme româneşti să aibă curajul de a participa la programele de achiziţii ONU, contribuind şi la crearea unei noi imagini a României, competitivă şi novatoare, cu produse de calitate şi o mare valoare adăugată.

Absenţa românilor de pe lista furnizorilor agreaţi de cele 15 organizaţii principale ale ONU poate fi motivată prin caracterul complex al procedurilor de selecţie, a remarcat Anton Niculescu, secretar de stat din cadrul MAE.

Explicaţiile şi demonstraţiile practice făcute de reprezentanţii ONU de la New York au oferit soluţiile la îndemâna firmelor interesate. Primul pas pentru orice producător de bunuri sau servicii care doreşte să devină furnizor agreat ONU pentru a putea participa la licitaţii este înscrierea pe site-ul www.ungm.org (UN Global Marketplace).

Pentru contractele sub 30.000 USD, se aplică o procedură simplificată, cu preţul la vedere, iar pentru contractele ce depăşesc această sumă, preţul de achiziţie este inclus într-un complex de criterii, accentul punându-se pe îndeplinirea întocmai a specificaţiilor tehnice.

ONU a cheltuit sume impresionante prin organismele sale specializate: numai în 2005, programele de hrană s-au cifrat la 2,1 miliarde USD, achiziţiile de bunuri şi servicii au fost de 1,6 miliarde USD, Programul de dezvoltare (PNUD) a avut un buget de 1 miliard USD, iar UNICEF, de peste 1,15 miliarde USD. ONU este interesată de achiziţii de bunuri precum echipamente audio-video, materiale pentru construcţii, echipamente şi piese de comunicaţii, echipamente electrice, computere-periferice, ziare, cărţi, reviste, produse medicale, mobilier de birou, produse de papetărie, echipamente de securitate, vehicule de transport, uniforme, haine.

Cât despre servicii, sunt căutate cele de publicitate, audio-vizuale, construcţii, reparaţii, renovări clădiri, consultanţă, comunicaţii, întreţinere, IT şi design software, leasing/închiriere echipamente şi mobilier de birou, închiriere de spaţii pentru birouri, servicii de expediere şi livrare, tipărire, publicare, transport, servicii de instruire (training).

Departamentul Presă