Deseurile afacere si obligatie

Reuniunea a dovedit interesul deosebit acordat acestui important domeniu in care Romania se afla la primii pasi. Astfel, la finele lui 2006 existau 270 de societati capabile sa colecteze, sa prelucreze si unele chiar sa recicleze deseurile din mase plastice. Dintre acestea, 80% se ocupa doar de colectare si procesare si doar 20% au si posibilitatea de reciclare, obtinand granule sau chiar diverse produse.

Din pacate, cele mai multe unitati se afla concentrate in zona Bucuresti-Ilfov, alte regiuni, precum Teleormanul, nedispunand nici macar de o firma de colectare.Vestea buna este ca la aceasta data avem o capacitate de reciclare a deseurilor PET la Buzau, iar in ianuarie firma buzoiana a pus in functiune cea de a doua linie tehnologica la Iasi, fiind capabila sa prelucreze 55.000 de tone de astfel de deseuri.

Tot la capitolul realizari se inscrie si infiintarea, dupa modelele italiene, a societatii ECO-ROM, care a implementat colectarea selectiva a deseurilor din mase plastice la nivel national. Astazi functioneaza in 15 locatii, urmand ca prin implementarea a inca 6 proiecte sa se ajunga in 2007 la 21 de locatii. Comparatii edificatoare: daca in 2003 se colectau circa 200 tone, odata cu primele actiuni ale ECO-ROM, aceste cantitati au crescut de sase ori, urmand in continuare un trend ascendent.

„Aceste rezultate ne onoreaza, pe de o parte si ne obliga, pe de alta parte, deoarece trebuie sa privim si partea goala a paharului“, opina Marcel Diaconu, presedinte ASPAPLAST. Avem inca domenii aproape virgine, cum este agricultura, de la care nu recuperam mai nimic din foliile de plastic sau saci, acestea luand drumul gropilor de gunoi. De mentionat ca Romania este singura tara comunitara care nu este membra a Uniunii Europene de Plasticultura, deci nu prea putem vorbi de utilizarea maselor plastice in agricultura, dar ne putem preocupa pentru viitor. Sa mai spunem deschis ca ne aflam pe penultimul loc din Europa, atat in ce priveste consumul de mase plastice pe cap de locuitor (undeva la 20 de kilograme, fata de 40 in Bulgaria sau 177 kg in Italia), cat si in domeniul colectarii si reciclarii deseurilor din mase plastice.

La randul sau, dl Claudio Celata, reprezentantul Assocomaplast din Italia a tinut sa sublinieze in alocutiunea sa ca prezentarea pe care o face este in ideea ca… „sunteti undeva la inceput si sa invatati din greselile noastre“. Cert este ca in Italia statul s-a implicat in mai mare masura, dar si firmele au inteles in cele din urma ca investitiile masive in acest domeniu aduc profituri uriase. Domnia sa a prezentat o serie de tehnologii novatoare si directii de folosire a materialelor reciclate-de la pavele pentru parcari, pana la banci pentru parcuri, cosuri de gunoi, saci menajeri si un intreg nomenclator de produse pentru menaj, agricultura sau industria electrotehnica. Concluzia sa a fost ca si in Italia sunt inca foarte multe lucruri perfectibile, ca nici organizarea domeniului nu este cea mai stralucita, dar toate acestea reprezinta prioritati pentru urmatorii ani.

Aşa cum sublinia Sorin Popescu, directorul ECO-ROM, „problemele de mediu sunt emotionale, masurile sunt financiare, iar solutiile sunt tehnice“, putem concluziona cu ideile subliniate de Stefan D. Popa, presedintele CCIB: „Subiectul pus in discutie reprezinta componenta unui proces de care depinde nu numai viitorul Romaniei, dar si al omenirii. Pentru ca planeta noastra sa mai poata adaposti viata in viitor, trebuie sa acordam atentia necesara combaterii poluarii, colectarii si reciclarii imenselor cantitati de deseuri. Tema trebuie sa-i preocupe pe producatori si procesatori, mediul de afaceri, in general, in sensul protejarii resurselor in curs de epuizare, prin colectarea si reciclarea ambalajelor utilizate, nu numai in beneficiul mediului, ci si pentru prosperitatea propriilor afaceri“.

Departamentul Comunicare al CCIB