Actiune caritabila Gara de Nord

BUCURESTI - 14 decembrie 2016

Comunicat tip General in ONG

Miercuri, 14 decembrie 2016, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociaţia Casa Ioana, împreună cu voluntari de la Ambasada Marii Britanii și ambasada Statelor Unite ale Americii, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti şi Hotel Intercontinental vor servi o masă caldă persoanelor fără adăpost din Bucureşti și vor împărți pachete cu haine și alimente. Printre voluntari se numără şi ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Paul Brummell, un senior oficial al Ambasadei Statelor Unite în România și Ștefan Frank, managerul general al Hotelului Intercontinental din București.

“DACĂ EȘTI SĂRAC, TÂNĂR ȘI LOCUIEȘTI ÎN SUDUL ORI ESTUL EUROPEi, ESTE POSIBIL CA ANUMITE CONDIȚII LOCATIVE SĂ FIE MAI ASPRE DECÂT CELE DIN ZONELE DE VEST.”

FEANTSA și Fondation Abbé Pierre- Septembrie 2016

București 

Ca urmare a Indexului European de Excluziune de la Locuințe de anul trecut, FEANTSA și Fondation Abbé Pierre au lansat Indexul 2016, care utilizează date recente Eurostat (EU-SILC) cu privire la condițiile de viață și locative din anul 2014 – singura sursă europeană vastă de date care permite evaluarea capacității țărilor din UE să ofere locuințe adecvate populației.

Tinerii sunt afectați în mod disproporționat de excluderea de la locuințe în majoritatea țărilor: acest lucru este adesea legat de reducerea drepturilor lor la beneficii sociale, care sunt din ce în ce mai limitate în tot mai multe țări. Excluderea tinerilor de la locuințe determină crearea unei generații"blocate afară". În Europa, persoanele cu vârste între 20 și 29 de ani au aproape de două ori mai multe sanse să se confrunte cu privarea severă de locuințe, comparativ cu populația generală, iar acest lucru ajunge la de trei ori în Olanda.

Procentul românilor care au costuri foarte ridicate privind locuințele (cheltuielile alocate locuinței se ridică la peste 40% din venituri), este de 14,9%, ceea ce plasează România pe locul 24 din 28 în clasamentul UE. În ceea ce privește supraaglomerarea, România se situează pe ultimul loc în UE, cu 52,3% din populație care trăiește în locuințe supraaglomerate, comparativ cu media UE de 16,9%. 21,5% dintre români trăiesc în condiții severe, comparativ cu media UE de 5,1%, plasând România din nou pe ultimul loc.

România ocupă locul 24 din 28 în Indexul European de Excluziune de la Locuințe 2016.

Potrivit președintelui Asociației Casa Ioana, Ian Tilling, persoanele fără adăpost sunt deosebit de afectate, regăsindu-se la marginea societății și confruntându-se cu bariere aparent insurmontabile în încercarea de a-și schimba situația în mai bine.

Miercuri, 14 decembrie 2016, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociaţia Casa Ioana, împreună cu voluntari de la Ambasada Marii Britanii și ambasada  Statelor Unite ale Americii, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti şi Hotel Intercontinental vor servi o masă caldă persoanelor fără adăpost din Bucureşti și vor împărți pachete cu haine și alimente. Printre voluntari se numără şi ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Paul Brummell, un senior oficial al Ambasadei Statelor Unite în România și Ștefan Frank, managerul general al Hotelului Intercontinental din București.

Evenimentul este sprijinit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Cele 300 de porții de mâncare au fost oferite şi pregătite de către Hotel Intercontinental. Alte companii si donatori voluntari au donat bani şi alte lucruri necesare, în semn de solidaritate cu persoanele fără adăpost.

România se află în coada clasamentului în aproape tot ce înseamnă măsuri de prevenire a sărăciei și excluziunii sociale, iar acest lucru a fost raportat de către UE, Banca Mondială și UNICEF și alți experți. Față de cei 40% care se află în risc de sărăcie și excluziune socială, se estimează că alți 29% se confruntă cu deprivarea materială, un procent de trei ori mai mare decât media UE. Noul Index al Justiției Sociale care notează fiecare țară din UE pe baza prevenirii sărăciei, educației echitabile, acces pe piața forței de muncă, situează România pe locul 27. Doar Grecia se situează mai jos în clasament.

În ciuda faptului că se estimează un număr aproximativ de 5,000 de persoane fără adăpost în Bucureşti, este imposibil să se cunoască numărul real al oamenilor care trăiesc în condiţii aspre pe străzile Capitalei. Mulţi alţii trăiesc în adăposturi supra-aglomerate sau în condiţii inadecvate, în timp ce alţii găsesc adăpost temporar pe la prieteni. O lipsă acută a locuinţelor convenabile din punct de vedere financiar, corelată cu lipsa unui loc de muncă stabil, reprezintă cauze semnificative ale fenomenului persoanelor fără adăpost. Un număr tot mai mare de familii își pierd locuințele, fiind forțate să ajungă în stradă, printre care foarte multe experimentează violența domestică.

Odată ce trăiesc pe stradă, mulţi oameni fără adăpost consideră că este dificil să câştige suficient pentru a găsi un loc decent unde sa trăiască. În ciuda faptului că între o treime şi o jumătate dintre aceştia sunt angajaţi, cei mai mulţi lucrează „la negru” sau nu sunt suficient plătiţi pentru a-şi satisface nevoile de bază. Mulţi alţii lucrează în regim part-time ceea ce înseamnă că nu au suficiente resurse financiare. O mulţime de oameni fără adăpost au câte două sau trei locuri de muncă la un moment dat, însă veniturile mici nu îi ajută foarte mult. Fără locuri de muncă legale, cei mai mulţi se află în afara sistemului de asistenţă socială şi de sănătate.

Ian Tilling spune că un loc de muncă și o creșă/grădiniță decente reprezintă două ingrediente vitale pentru a scăpa de viaţa de pe stradă. "Lucrăm cu mame care au fost adesea forțate să depindă de partenerul abuzator în ceea ce privește căminul și securitatea financiară. În plus, multe dintre acestea trebuie să combată bariere, cum ar fi dificultatea de a găsi și menține un loc de muncă decent si lipsa de sprijin în ceea ce priveşte îngrijirea copilului pe durata orelor de muncă. Într-un astfel de mediu competitiv, dificultăţile cu care se confruntă aceşti părinţi sunt aproape insurmontabile pentru ocuparea forţei de muncă. "

Nu există un singur motiv pentru care oamenii devin persoane fără adăpost. Deşi sunt factori comuni care, laolaltă, determină persoanele să trăiască în stradă: problemele financiare, lipsa unui loc de muncă şi dezbinarea familială, motivele pentru care o persoană rămâne fără adăpost sunt complexe şi de cele mai multe ori se află în afara sferei de control. Astfel, dacă o persoană nu are resursele necesare prevenirii situaţiei de a nu avea o locuinţă, atunci este puţin probabil să aibă resursele necesare depăşirii situaţiei de a trăi pe stradă fără ajutor specializat.

Acest eveniment nu este un act de caritate, ci unul de solidaritate şi recunoaştere a drepturilor persoanei la hrană şi dreptul la un adăpost. Cu toate acestea avem nevoie să-i recunoaştem pe cei care sunt vulnerabili şi să le dăm o mână de ajutor în cazul în care putem. Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, declară "Sunt încântat că Ambasada Marii Britanii în România și nenumărați angajați ai instituției au contribuit în fiecare iarnă pentru a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși dintre noi. Este important să evidențiem faptul că sărăcia  este un produs al inegalității. Cu toții putem face o schimbare, iată, din nou, în decembrie. Fiți alături de noi!”

Managerul general al Hotelului Intercontinental din București, domnul Stefan Frank declară:“ Este o mare oportunitate pentru ca oamenii să își dedice timpul voluntar pentru a-i ajuta pe cei în nevoie."

Evenimentul îşi doreşte să aducă în prim plan problemele cu care persoanele fără adăpost se confruntă. Andreea Gheorghe, manager al adăpostului Casa Ioana din Bucureşti, declară: “Din păcate, beneficiile economice nu au fost resimțite de aproape jumătate dintre români, lăsând în urmă foarte multe persoane marginalizate și extrem de vulnerabile. Știm că un bol de supă și câteva haine nu vor schimba perspectivele lor pe termen lung, dar sperăm că acest eveniment va crește gradul de conștientizare a barierelor întâmpinate de persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost în încercarea lor de a-și depăși situația. ”

Contact:    Nicoleta Dinu – Relații publice și comunicare

Telefon:     +40 21 3326 390

Mobil:       +40 760 249 392

Email:       nicoleta.dinu@casaioana.org

URL:                www.casaioana.org

Descriere Asociația Casa Ioana

Asociaţia Casa Ioana a fost înfiinţată în anul 1995 şi ajută femeile victime ale violenţei domestice și familiile fără adăpost în procesul de reintegrare socială, oferindu-le cazare temporară şi servicii psihosociale de suport în cele două centre din București. Oferim suport comprehensiv beneficiarilor pentru a le sprijini tranziţia către o viaţă independentă, un adăpost şi un loc de muncă, ajutându-i în dezvoltarea unor abilităţi care să prevină întoarcerea pe stradă. Important în acest proces este credinţa conform căreia beneficiarii trebuie încurajaţi să ia propriile decizii, şi, de asemenea, să le fie încurajată independenţa. Casa Ioana sprijină 20 familii şi 9 femei singure.

Violenţa domestică este cauza imediată a lipsei unui adăpost pentru nenumărate familii şi femei singure. Victimele sunt adesea izolate de alte reţele de sprijin şi de resurse financiare de către agresorii lor, fapt care determină riscul de a deveni persoane fără adăpost. Drept rezultat, acestea se regăsesc în situaţia de a nu avea un venit stabil sau un istoric al locurilor de muncă. De cele mai multe ori suferă de anxietate, atacuri de panică, depresie şi abuzul de substanţe. Când femeile se află într-o relaţie abuzivă, acestea nu pot face întotdeauna alegeri clare.

De asemenea, studiile sugerează ca multe femei care rămân fără un adăpost sunt victime ale violenţei domestice, chiar dacă aceasta nu reprezintă cauza principală a fenomenului persoanelor fără adăpost. Experţii conchid că există o corelaţie puternică între violenţa domestică şi lipsa unui adăpost. Femeile, de cele mai multe ori fug fără a avea un plan şi resurse financiare şi nicio opţiune de adăpostire. Când o femeie decide să părăsească o relaţie abuzivă, de cele mai multe ori nu are unde să meargă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor cu puţine resurse. Lipsa de locuinţe la preţuri accesibile şi listele lungi de aşteptare pentru locuinţele sociale înseamnă că multe femei şi copiii acestora sunt obligaţi să aleagă între abuzul la domiciliu şi viaţa pe străzi. Multe femei nu mai păstrează legătura cu prietenii sau familiile lor sau se tem să caute adăpost deoarece partenerii abuzivi le pot urmări foarte uşor.