Concert de clavicord pe instrumentul de epocă de la Muzeul de Istorie Sighişoara

Clavicordul de la Muzeul de Istorie Sighişoara se află expus în sala renascentistă de la etajul II al Turnului cu Ceas. Instrumentul a fost construit în anul 1825 ,la Biertan (jud. Sibiu), de către Samuel Maetz, meşter transilvănean specializat în instrumente cu claviatură, care provine dintr-o familie germană cu tradiţie în construcţia de orgi. În anul 1924, instrumentul a fost donat Muzeului de Istorie din Sighişoara Fundaţia Mihai Eminescu s-a implicat financiar în operaţia de restaurare a clavicordului, doamna Jessica Douglas-Home fiind cea care a iniţiat şi coordonat acest proiect, cu sprijinul directorului muzeului de la acea vreme, doamna Adriana Antihi. În luna aprilie a anului 2005, Edmund Handy, restaurator englez de instrumente de epocă, şi-a instalat atelierul în incinta muzeului şi, pe durata a trei săptămâni, asistat de istoricul Adonis Mihai, a desăvârşit lucrările de reabilitare, aducând instrumentul la forma în care se află azi. Prin această operaţie, s-au conservat cu minuţiozitate toate componentele sale originale (cu excepţia corzilor). Instrumentul este confecţionat din lemn de diferite esenţe (cireş, fag, brad şi stejar), dispune de 5 octave, iar claviatura este lucrată în fildeş şi abanos. Conform normelor de interpretare a muzicii vechi, instrumentul este acordat în La = 415 Hz, acordajul fiind de tip Werkmeister III, soluţia preferată de Bach. Acesta este unicul clavicord istoric de valoare din România, aflat în perfectă stare de funcţionare. El reprezintă, de altfel, o specie aparte în cadrul familiei instrumentelor cu claviatură, adoptând principiul coardelor lovite (ca în cazul pianului, apărut mai târziu), şi nu al coardelor ciupite, ca în cazul instrumentelor mai apropiate lui ca vârstă şi aspect (clavecinul, spineta etc.). Începând din anul restaurării ale, pe acest instrument s-au susţinut periodic concerte solo sau camerale: http://www.mihaieminescutrust.org/content/nd_standard.asp?n=194. În anul 2008, Erich Türk a înregistrat un CD pe acest clavicord. Mulţumim pentru sprijin domnului Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie Sighişoara: http://www.muzeusighisoara.com/.

Cipriana Smărăndescu este laureată în clavecin şi orgă cu 10 cum laudae la Conservatorul „Arrigo Pedrollo” din Vicenza (prof. Patrizia Marisaldi) şi în clavecin şi muzicologie (master) la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (prof. dr. Ogneanca Lefterescu), a urmat cursuri de măiestrie în Italia, Austria, Olanda şi Elveţia, studiind cu Patrick Ayrton, Pierre Hantaï, Andreas Staier, Ton Koopman, Doron David Sherwin. Câştigătoare a concursurilor „Società Umanitaria” (Milano) şi „Gianni Gambi” (Pesaro), a obţinut diploma de participare la Concursurile Internaţionale de la Leipzig („J.S. Bach”) şi Brugge. Ca solistă sau membră în diverse ansambluri de muzică veche a efectuat numerose concerte în Italia, Franţa, Austria, Belgia, Germania, România, pe lângă înregistrări pentru TVR, Radio România, Radio Vaticana, RAI Radio3 şi pentru casele de discuri Sarx Records (Milano), IPSAR şi aliusmodum (Roma). A participat la numerose festivaluri, cum ar fi: Dal Medioevo al Barocco (Roma), Festival dei Due Mondi, Estate Spoletina (Spoleto), Musique Ancianne à Saint Paul (Hyères), Interkonzerte ‘95 (Salisburgo), Festival Bach – 250 (Bucureşti), Festivalul de Artă Medievală (Sighişoara), Toamna Muzicală Clujeană (Cluj-Napoca), Constantin Silvestri (Tg. Mureş), susţinând concerte în stagiunile unor importante instituţii şi asociaţii muzicale. A cântat la Auditorium-ul Parco della Musica din Roma ca solista a Orchestrei Baroce Italiene şi în stagiunea Oratoriului del Gonfalone din Roma intr-un recital dedicat Sonatelor pentru clavecin de Domenico Scarlatti şi în multe rânduri la Accademia di Romania din Roma. În anul 2004, fondează ansamblul de muzică veche aliusmodum, cu care a realizat numeroase concerte în calitate de solistă şi de continuistă (în compania baritonului Furio Zanasi, a sopranistului Radu Marian, a violonistului Mauro Lopes Ferreira, a clavecinistului Patrick Ayrton etc.). În 2007 şi 2009, ca solistă a ansamblului aliusmodum, a cântat în concertele de deschidere ale stagiunii Oratoriului del Gonfalone din Roma. În 2009, a înregistrat şi prezentat la Roma primul CD solistic, incluzând Invenţiuni, Sinfonii şi 6 Mici Preludii de Johann Sebastian Bach, foarte bine primit de presa de specialitate din Italia şi din România. În paralel cu activitatea de cercetare muzicologică, o desfăşoară şi pe cea de jurnalist muzical (domenii în care a obţinut importante premii) şi didactică (mai întâi, la UNMB, actualmente, la diverse şcoli muzicale din Roma şi în cadrul cursurilor de muzică veche „Ottaviano Alberti” de la Orte). A acumulat o importantă experienţă ca organistă., după studiile de la Vicenza concertând în calitate de solistă sau în cadrul partidei de basso continuo a ansamblului aliusmodum. În iulie 2010, după 7 ani de absenţă, a revenit în România cu un concert de orgă la Biserica Evanghelică din Cîrţa (jud. Sibiu), în cadrul programului Itinerarul Cultural al Bisericilor Fortificate: http://brunch.dordeduca.ro/.