Apel la solidaritate pentru Drepturile Omului

În România de astăzi, persoanelor cu dizabilităţi mintale din instituţiile psihiatrice le este încălcat dreptul de a nu fi supuse la tratamente inhumane sau degradante. Persoanele seropozitive sunt de prea multe ori private de dreptul la educaţie şi sunt tratate discriminatoriu când apelează la serviciile de sănătate. Etnia roma este în continuare percepută ca un pericol public, persoanelor aparţinând acestei etnii refuzându-li–se accesul în anumite locuri publice ori la servicii esenţiale. Persoanele de orientare homosexuală, indiferent de sex, sunt hărţuite şi discriminate la locul de muncă, în sistemul public de învăţământ, iar autorităţile române nu consideră acest tip de discriminare ca fiind o violare a drepturilor omului.

Dreptul oricărei persoane la demnitate şi de a nu fi discriminată nu mai pot fi proclamate doar festiv şi politicianist.

Organizaţiile care reprezintă şi promovează drepturile acestor grupuri vulnerabile cer în mod ferm noului Parlament, viitorului Guvern şi viitorului Preşedinte al României să contribuie la asigurarea unui cadrul legal şi instituţional care să prevină şi să combată eficient şi prompt discriminarea. Solicităm viitoarelor Comisii de drepturile omului din cele două Camere ale Parlamentului să îşi ia în serios mandatul, prin includerea unor parlamentari care sa dovedească expertiză, voinţă politică şi interes în acest domeniu.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării trebuie să devină în mod real o instituţie independentă, prin scoaterea sa de sub autoritatea exclusivă a Guvernului şi punerea sa sub control parlamentar.
Alte propuneri pentru îmbunatăţirea situaţiei drepturilor omului în România, în general, vor fi colectate cu ocazia organizării Bradului Drepturilor Omului şi vor fi înaintate noilor autorităţi ale statului ca priorităţi ale societăţii civile.

Ne exprimăm speranţa într-un parteneriat de lungă durată cu mass media, al cărei rol în colectarea şi sesizarea abuzurilor, în prevenirea şi combaterea discriminării este fundamental. Fără acest sprijin constant al mass media, vom avea cetăţeni ai României neinformaţi în privinţa propriilor drepturi, în timp ce victimile discriminării vor rămâne o simplă statistică. Cu sprijinul dumneavoastră, al presei, celebrarea zilei de 10 decembrie, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, ar putea deveni o sărbătoare a solidarităţii cu cei a căror drepturi nu sunt recunoscute, protejate şi respectate.