Aparitie editoriala CIBINIUM 2001 – 2005

Periodicul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, a debutat în 1966, în formulă bilingvă – româno-germană - axându-se pe prezentarea unor “studii şi materiale privind Muzeul Tehnicii Populare” şi fenomenologia creaţiei tehnice tradiţionale într-o descripţie etnografică. În această concepţie redacţională au apărut volumele I - V ale periodicului CIBINIUM (1966, 1967-1968, 1969-1973, 1974-1978, 1978-1983).
După 1990, Muzeul Tehnicii Populare devine unitate muzeistică de sine stătătoare sub numele “Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale ASTRA”, iar Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” (din anul 2002) devine una dintre cele mai complexe şi moderne instituţii muzeale din România, reputat, mai ales, prin unicitatea profilului tematic şi cel al colecţiilor sale.
Cele două volume ale anuarului apărute după acest an – Cibinium 1990-2000 şi cel a cărui apariţie o semnalăm aici (acoperind perioada 2001 – 2005) – prezintă principiile ştiinţifice şi metodologia cercetării şi proiectării muzeului etnologic modern, conceput ca un muzeu al civilizaţiei populare tradiţionale din România. Studiile şi comunicările tipărite în aceste volume deplasează accentul de pe factologie spre fenomenologie şi de pe etnografie spre etnologie, conceput ca o “adevărată istorie a civilizaţiei populare”.
Rezultat al activităţii colectivului muzeului, dar şi al unor colaboratori din alte muzee, Cibinium 2001-2005 este structurat pe patru secţiuni.
Prima secţiune, intitulată “Rolul patrimoniului cultural naţional în definirea identităţii etno-culturale, în context european şi universal” tratează subiecte ca: problematica fundamentală a etnologiei, prezervarea patrimoniului etnografic, patrimoniul digital, cercetări etnologice, relaţiile publice şi mass-media sau turismul cultural, alături de care sunt prezentate câteva din muzeele şi departamentele Muzeul ASTRA, cum ar fi: Studioul ASTRA Film, Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie “Cornel Irimie” şi Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”.
Cea de-a doua secţiune a periodicului sibian, “Multiculturalitatea – coordonată esenţială a culturii şi civilizaţiei europene”, este dedicată, aşa cum o spune şi titlul ei, multiculturalismului în România, prin prezentarea târgurilor, ca imagine a multiculturalităţii, prin prezentarea colecţiei de cahle a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească “Emil Sigerus”, a câtorva mănăstiri franciscane sau a altarelor bisericilor evanghelice transilvănene, o notă aparte constituind-o tratarea relaţiilor dintre “străinii ungureni şi moşnenii câmpulungeni”.
În Secţiunea III, intitulată “Patrimoniul tehnic – indice şi martor esenţial al progresului cultural-istoric”, sunt aduse în atenţia cititorilor complexele de industrii populare, colecţia de mijloace de transport, piuăritul şi instalaţiile hidraulice, toate reprezentate în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, prin valori monumentale excepţionale, salvate in extremis de la dispariţie, dar şi patrimoniul tehnic al Muzeului Naţional al Agriculturii sau industriile populare şi construcţiile pastorale din alte zone ale României.
Secţiunea IV este dedicată temei “Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural” şi reflectă, în principal, activitatea de conservare şi restaurare a Laboratorului Zonal de Conservare – Restaurare “ASTRA”, departament care, pe lângă activitatea obişnuită de conservare-restaurare, este asociat planurilor de cercetare ale unor instituţii centrale pe probleme de tehnologii, procedee şi substanţe utilizate, şi numit de Ministerul Culturii şi Cultelor, coorganizator al cursurilor de formare şi perfecţionare a specialiştilor laboratoarelor de profil din muzeele din România.
Volumul se încheie cu o bibliografie referitoare la “Etnologia în contextul literaturii de specialitate”, cuprinzând lucrări apărute în perioada 2000 – 2005.
Prin valoarea excepţională a studiilor publicate, prin tematica variată, prin numărul instituţiilor reprezentate în volum de autorii lucrărilor, numărul recent al periodicului CIBINIUM se recomandă a fi o lucrare colectivă de excepţional interes pentru etnomuzeologia românească, probând, încă o dată, reputaţia ştiinţifică a Muzeului ASTRA şi a specialiştilor săi.

Mihaela Vasilief
bibliograf