Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea legii privind Codul Fiscal poate avea un efect negativ asupra economiei

BUCURESTI - 7 noiembrie 2017

Comunicat tip General in Afaceri


Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea legii nr 227/2015 privind Codul Fiscal poate avea un efect negativ asupra economiei Românești, conducând la scăderea investițiilor străine și a creării locurilor de muncă

ABSL

ABSL

ABSL România a analizat Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea legii nr 227/2015 privind Codul Fiscal și consideră că implementarea acestora poate afecta negativ competitivitatea României pe plan internațional în cadrul industriei reprezentate de asociația noastră, descurajând și mai mult investițiile străine în acest domeniu - după înregistrarea unui declin al acestora de 17% în primele 8 luni ale anului 2017, conform statisticilor Băncii Naționale.

De asemenea, considerăm că procesul privind transparența decizională și consultarea cu mediul de afaceri, precum și introducerea unor schimbări în legislația fiscală, cu un termen de implementare de minim 6 luni, potrivit principiului predictibilității și stabilității statuate în Codul Fiscal, este mai potrivit în acest caz, decât adoptarea unei Ordonanțe de Urgență.

Ca și până acum, ABSL susține intențiile Ministerului Finanțelor Publice de a moderniza cadrul legislativ fiscal și își oferă întreaga expertiză în cadrul industriei reprezentate autorităților din România, în sensul consultărilor și sprijinirii Institutiilor Statului în găsirea unor soluții optime pentru toate părțile interesate.

Industria serviciilor pentru afaceri contribuie semnificativ la creșterea economică a României, activând cu peste 250 de companii (120.000 de angajați) și reprezentând aproximativ 2% din PIB-ul României. Această industrie înregistrează o dezvoltare susținută, proiecțiile de creștere anuală fiind de 15%-20% pentru următorii ani, în condiții de stabilitate legislativă și politică - conform studiului de anul acesta al industriei, realizat de KPMG pentru ABSL.

Companiile membre ABSL consideră că predictibilitatea mediului de afaceri este un factor cheie al creșterii economice, iar modificarea bruscă și semnificativă a programului fiscal, fără consultări cu mediul de afaceri sau fără studii aprofundate de impact, prezintă motive de îngrijorare cu privire la economia românească în ansamblu, cu efecte imediate asupra dezvoltării industriei noastre și creării de noi locuri de muncă.

Astfel, cu privire la propunerile proiectului de OUG, ABSL consideră:

 

1. Transferarea contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului este inoportună din următoarele raționamente:

 

-    Această modificare a legislației nu are niciun impact pozitiv asupra încasărilor bugetare.

-   Nu poate fi garantată menținerea câștigurilor nete ale salariaților la nivelul actual, în vederea compensării schimbării de legislație în mediul privat. Acest lucru poate conduce la dezechilibre pe piața forței de muncă între companiile de stat (unde Guvernul poate controla/impune menținerea salariilor nete) și cele private.

 

2.  Relaxarea impozitării pentru anumite categorii de contribuabili (PFA) este binevenită pe termen lung, întrucât susține antreprenoriatul, care este esențial în stimularea creșterii economice pe termen lung, însă ar trebui făcută o analiza holistică a impactului propunerilor, întrucât acestea ar putea stimula utilizarea abuzivă a acestor structuri ca alternative la contractul de muncă, având efecte negative însemnate asupra încasărilor bugetare.

3.   Impozitul pe veniturile microintreprinderilor:

Considerăm că menținerea caracterului opțional al plății impozitului pe venit, respectiv profit, este necesară, în limita unor criterii clar definite, întrucât:

-   Aproximativ 80% dintre companiile din România înregistrează o cifră de afaceri inferioară pragului de 1 mil EUR, iar o bună parte dintre acestea evoluează la limita profitabilității, îndeplinind însă un rol fundamental în crearea locurilor de muncă și plata taxelor aferente către stat.

-    Ca urmare a noilor propuneri din partea Guvernului, toate companiiile care înregistrează o rată a profitului inferioară pragului de 6% vor plăti un impozit mai mare decât cel prezent, existând astfel riscul creșterii numărului de insolvențe cu toate efectele acesteia: blocajul financiar, creșterea șomajului și scăderea încasărilor bugetare aferente.

-   Eliminarea condiției ca 80% din venituri să provină din afara sferei activităților de consultanță, coroborat cu presiunile expuse mai sus poate stimula abuzul folosirii acestor structuri ca formă alternativă de remunerație pentru activitățile dependente.

-   Anumite activități cu ciclu lung de producție, cum ar fi construcțiile, proiectele din industria petrolului sau chiar producția de software nu prezintă o corelație anuală între venituri și cheltuieli, înregistrând pierderi în primii ani ai proiectelor mari și profit după livrarea acestora.

 

Prin aplicarea noilor prevederi, aceste companii nu vor putea utiliza pierderea fiscală din primii ani ai proiectelor în anii fiscali ulteriori, în care se culeg roadele muncii anterioare. Astfel, aceste companii vor fi nevoite să bugeteze o rată mai mare a profitului, riscând să devină necompetitive pe piața internațională și sfârșind prin a plăti mai puține taxe la bugetul de stat – a se vedea și paragraful privitor la impozitarea angajatilor din industria IT, un alt factor care va impacta negativ competitivitatea firmelor românești producătoare de software pe plan internațional, cu efecte negative în încasările bugetare.

 

4.   Noile reglementări vor afecta negativ venitul net al angajatilor din industria de IT, prin aplicarea noii cote de impozitare cu 10%.

Mentionăm că, în ultimii ani, această industrie a cunoscut o dezvoltare fulminantă prin reținerea forței de muncă înalt calificate în România tocmai ca urmare a intervenției salutare a statului, prin scutirea impozitării pentru aceasta categorie de salariați – contribuind astfel semnificativ la creșterea încasărilor bugetare.

Cererea de forță de muncă în acest domeniu pe piața internatională este imensă, iar mobilitatea forței de muncă în secolul 21 este extrem de mare.

Este astfel clar că aceste resurse extrem de valoroase pentru economia românească vor fi acum profund dezavantajate, iar migrarea lor (împreună cu proiectele coordonate de acestea) către destinații mai atractive va fi semnificativ sporită, având un potențial efect negativ în cascada asupra încasărilor bugetare.

Astfel, ABSL consideră că operarea în condiții de risc ridicat și impredictibilitate va face din ce în ce mai dificilă atragerea de noi proiecte pe piața romanească și promovarea României ca destinație atractivă și competitivă pentru investitorii din această industrie. 

Ca urmare a celor expuse mai sus, propunem reconsiderarea imediată a acestor măsuri și dezbaterea lor cu reprezentanții mediului de afaceri, ABSL asigurând Guvernul că va aloca resurse pentru grupuri de lucru în dezbaterea acestor teme și va veni cu propuneri concrete ca alternative viabile la asigurarea cadrului legislativ propice dezvoltării industriei noastre și economiei României. 

 

Despre HEIST INDUSTRIES

Association of Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizație care reprezintă sectorul de business services, adunând în componența sa cele mai importante companii din piață care își desfășoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).



Rolul ABSL România este de a conduce expansiunea sectorului de Business Service și transformarea acestuia într-un vector important al creșterii economice a României. Asociația își atinge obiectivele prin facilitarea colaborării principalilor jucători, angajarea autorităților și grupurilor de interes în dezvoltarea aspectelor operaționale cheie ale industriei.



Din ABSL România fac parte atât companii autohtone, cât și multinaționale de profil, leaderi regionali și globali precum: Accenture Services, APT Resources & Services, Allianz Worldwide Partners România, Arvato Services Români, Be Think Solve Execute, DXC, Goodyear Dunlop Tires Operations România, Telus International, Capgemini, Central Europe Technologies, CRH Ciment România, Connections Consult, DB Schenker, Deloitte Audit, Ernst & Young, Eucom Business Language, Genpact România, Global Remote Services, HP Enterprise, HP Inc România, Luxoft Professional România, Mazars Consulting, Mood Media, Microsoft România, Microfocus, Office Depot Service Center, Optima Solutions Services, PwC România, Process Solutions, Procter & Gamble Marketing România, Renault Business Services, Samsung România, SCC Services România, SELIR, Societe Generale European Business Services, Stefanini România, TMF/UCMS Group România, UniCredit Business Integrated Solutions, Valoris Center, Vauban IT, Veeam Software, Vodafone Shared Services România, Webhelp, Wipro Technologies și WNS Global Services România. De asemenea, ACCA, Fine Law, KPMG, COS, JLL, SKANSKA, iFuture și HAYS sustin ABSL in calitate de partenerii strategici ai asociației.