Despre cultura sefarda la Instituto Cervantes din Bucuresti (conferinta, film, muzica)

BUCURESTI - 3 noiembrie 2014

Comunicat tip General in Arta & Entertainment, Educatie / Cultura, Monden / Lifestyle, Media / Publicitate

Live site

Zilele Culturii Sefarde (4-6 noiembrie 2014) la Instituto Cervantes din Bucureşti


Centrul de Studii Israeliene Goldstein Goren al Facultăţii de Ştiinte Politice din Universitatea din Bucureşti si Instituto Cervantes din Bucureşti, cu sprijinul Ambasadei Spaniei în România, organizează, în perioada 4-6 noiembrie, la sediul Instituto Cervantes din Bucureşti (Bd. Regina Elisabeta 38), Zilele Culturii Sefarde, eveniment prilejuit de împlinirea a o sută de ani de la călătoria în Balcani a senatorului spaniol Ángel Pulido (autorul volumului „Spanioli fără patrie. Evreii sefarzi”).

Programul evenimentului:
Marti, 4 noiembrie, ora 18:00 - Proiecţia filmului “Morirse está en hebreo” (Mexic, 2007, regia Alejandro Springall, comedie, 89 minute, v.o. spaniolă, subtitrare în engleză);
Miercuri, 5 noiembrie, ora 18:00 - Concert: Bucharest Klezmer Band;
Joi, 6 noiembrie, ora 18:00 - Conferinţa “Angel Pulido si sefarzii”, susţinută de scriitorul Jacobo Israel Garzón, urmată de o dezbatere la care vor participa: Silvio Ovadya (director al Centrului de Cercetare a Culturii Sefarde Turco-Otomane din Istanbul, arhitectul Mihail Caffe şi Dr. Anca Ciuciu Tudorancea (lector asociat, Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti). Moderator: Dr. Felicia Waldman (Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti). Evenimentul are loc cu traducere simultană.

Despre cultura sefarda la Instituto Cervantes din Bucuresti (conferinta, film, muzica)

Jacobo Israel Garzón (Tetuán, 1942) este scriitor şi divulgator al culturii ebraice în Spania. A fost preşedintele comunitătii evreieşti din Madrid între anii 2001 şi 2008, iar din 2003 prezidează Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Spania. Pentru activitatea sa a fost distins de către guvernul spaniol cu Ordinul Meritului Civil. Provine dintr-o familie de sefarzi, descendentă a evreilor expulzaţi de către Regii Catolici in 1942, a făcut studii în Peninsulă, este licentiat în agronomie şi în informatică. Viaţa sa profesională este legată de lumea de afaceri, a fost director al mai multor multinaţionale, dar şi al unor firme spaniole foarte cunoscute, în prezent făcând parte din mai multe consilii de administraţie. Ca participant la viaţa culturală, a pus bazele revistei Raíces, Revista Judía de Cultura, în 1986, fiind director al acesteia în perioada 1994-2005. A participat, alături de alţi scriitori, la diverse lucrări monografice precum  La Comunidad Judía de Madrid. Textos e imágenes para una historia; España y el Holocausto. Historia y Testimonios; Los judíos de Cataluña (1918-2007); España e Israel; Derechos humanos y judaísmo; y Los judíos en la España contemporánea. Aspectos históricos y jurídicos.

Articolelor, colaborarilor şi conferinţelor naţionale şi internaţionale despre istoria şi cultura evreilor spanioli în epoca modernă şi contemporană, li se adaugă şi faţeta sa de editor a mai bine de douăsprezece volume despre tema sus-menţionată. A cercetat, de asemenea, viaţa evreilor în Spania modernă şi contemporană şi în nordul Marocului, iar din 2010 face parte din patronatul Fundaţiei Rafael Cansinos Assens, al cărei vicepreşedinte este, şi din patronatul Muzeului Evreiesc de la Béjar.

Între titlurile publicate amintim: Apuntes sobre la vida y la obra de Fernando Isaac Cardoso (2002); Crónica de una familia tetuaní (2003); Los judíos de Tetuán (2004), Escrito en Sefarad. Aportación escrita de los judíos de España a la literatura, la erudición, la ciencia y la tecnología contemporáneas (2005); Los judíos hispano-marroquíes 1492-1973 (2008); Los judíos y el exilio republicano español (2009), En un tiempo sin libertad. Semblanzas de una Sefarad inhóspita (2010); Cartas del caminante y otros escritos (2011)

 

Silvyo Ovadya (Istanbul, 1955) a absolvit Facultatea de Electronică şi Ingineria Comunicaţiilor la Universitatea Tehnică din Istanbul şi a luat parte la viaţa comunităţii culturale încă de tânăr. A fost membru al boardului de directori ai ziarului Shalom, iar din 1986 a coordonat această publicaţiei pentru 12 ani. A fost reprezentantul Turciei la Jewish Media Congress în 1992, a coordonat foarte multe cărţi, expoziţii, CD Iudeo-Spaniole, activităţi culturale ale comunităţii evreieşti din Turcia. Actualmente este Preşedintele Centrului de Cercetare a Culturii Sefardo-Otomano-Turce de la Istanbul.

 

Absolventă a Facultatii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti (1993) şi doctor în filosofie (2001), Felicia Waldman este conferenâiar la Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti, coordinator al programului de master în cultura şi civilizaţie ebraică organizat de Centru şi editor al revistei Studia Hebraica. Este membru fondator al Centrului de Studii Israeliene Goldstein Goren de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, membru în numeroase asociaţiii şi societăţi academice, în consiliile editoriale ale mai multor publicaţii universitare şi în Delegaţia României la Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului. A publicat 4 cărţi de autor şi peste 50 de articole în domeniul misticii iudaice, al patrimoniului cultural evreiesc din România şi al educaţiei privind Holocaustul şi a participat la peste 50 de conferinţe internaţionale şi 15 de proiecte de cercetare.

 

Absolventa a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (2000) şi doctor în filosofie (2011), Anca Ciuciu Tudorancea este cercetător la Centrul  pentru Studierea Evreilor din Romania al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi lector asociat la Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. Beneficiară a mai multor burse şi stagii de cercetare în străinătate, a câştigat Premiul Rudich al Universităţii Ebraice din Ierusalim 2008 pentru cartea “Acţiunea ‘Credinciosul’: Şef Rabinul Dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS”. Editoare şi co-editoare a 4 cărţi, autoare a 3 volume şi peste 20 de articole în domeniul istoriei evreilor români, patrimoniului cultural evreiesc din România şi al studiilor despre Holocaust, a participat la numeroase conferinţe şi proiecte de cercetare internaţionale şi a realizat peste 10 expoziţii privind viaţa evreilor români.

 

Albert Mihail Caffe (n. 1924), absolvent al Liceului Teoretic Evreiesc "Al. Graur" (1942), al clasei de pictură M.H. Maxi (1942-1944) şi al Facultăţii de arhitectură Bucureşti (1944-1950), şi-a luat diploma de arhitect în 1951 şi doctoratul în arhitectură în 1956. A fost preparator, asistent, conferenţiar şi mai apoi profesor de Proiectare de Arhitectură şi Teoria Arhitecturii (1950-2002) la Institutul de Arhitectură  "Ion Mincu" Bucureşti, iar ulterior profesor la Facultatea de Arhitectură, Universitatea Spiru Haret (2002-2012). In perioada 1956-1972 a fost arhitect la Institutul de Proiecte Tip Bucureşti (proiecte de locuinţe tip, studii de locuire), iar între proiectele sale private se numără Căminul Moses Rosen din Bucureşti (1975-1978), Monumentul Holocaustului de la Templul Coral din str. Sf. Vineri, Bucureşti (1985) şi o serie de vile, blocuri de locuinţe şi birouri (1990-2014). A scris studii şi articole de teorie şi critică de arhitectură în reviste de specialitate (1956-2012) şi a scris 3 cărţi: "Ion Mincu", Editura Ştiinţifică, 1960; "Ion Mincu", Editura Meridiane, 1972 şi "Mari arhitecţi", Editura Meridiane, 1975.

Parteneri: Asociaţia Idee, JCC-Centrul Comunitar Evreiesc, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Radio Shalom, Ottoman-Turkish Sephardic Cultural Centre (Istanbul), Fundatia Calea Victoriei

 

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/institutul-cervantes-bucuresti/despre-cultura-sefarda-la-instituto-cervantes-din-bucuresti-conferinta-film-muzica