Controverse nefondate la legea malpraxisului medical, aprobata de Senat

BUCURESTI - 2 aprilie 2015

Comunicat tip General in Administratie Publica, Finante / Contabilitate, Politic, Sanatate, Social

Actuala legea a malpraxisului a făcut posibilă ca 98% din sumele colectate în anul 2013 de la sistemul sanitar pentru asigurări de malpraxis sa se transforme în venituri ale firmelor de asigurare. Ce afacere poate fi mai profitabilă? De ce Guvernul refuză schimbarea legii? Cum ar putea ca o modificare a legii să fie mai favorabilă asigurătorilor decât legea actuală care le permite să păstreze până la 98% din ceea ce încasează? Toate astea se întâmplă în timp ce pacienții prejudiciați au fost despăgubiți doar cu 2% din sumele plătite de medici pentru polițele de asigurare, care apoi plătesc suplimentar daune de sute de mii de euro stabilite de către instanțele de judecată.

Valeriu Todirașcu

Valeriu Todirașcu

Propunerea legislativă de modificare a Legii malpraxisului medical, votată de Senat în 23 martie 2015, detalii aici http://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=18373&pos=0&NR=L640&AN=2014 și (VIDEO) http://youtu.be/9uxQItuIlIA a stârnit critici nefondate din partea unor medici, a reprezentanților pacienților și a unor jurnaliști.

Aceste acuze, nefondate, se rezumă la următoarele: 1. Schimbarea legii este făcută să apere interesele asigurătorilor, 2. Schimbarea legii prejudiciază victimele malpraxisului medical și 3. Schimbarea legii va reduce cuantumul despăgubirilor de malpraxis.

În sprijinul acestor acuzații este adus argumentul că legea nu a fost susținută de Guvernul Ponta, Guvern care, pe vremea ministrului Nicolăescu, a publicat un proiect de lege menit să modifice această lege în sensul creșterii primelor de asigurare plătite în mod obligatoriu de medici, pentru ca asigurătorii să poată acoperi daune morale în legătură cu situațiile de malpraxis. Acel proiect de lege, care favoriza societățile de asigurare, a fost retrasă în scurt timp de același Guvern și de atunci nu s-a mai pomenit nimic în legătură cu această speță, deși necesitatea unei modificări legislative a fost recunoscută atât de Guvernul Boc, cât și de Guvernul Ponta. Amândouă guverne au publicat câte un proiect de lege, pentru dezbatere publică, fără să le mai depună, ulterior, în Parlament.

De ce este necesară modificarea legii malpraxisului medical?

În prezent, persoanele vătămate prin malpraxis medical, adică cele care au suferit pagube din cauza unor erori medicale, evident neintenționate, sau rudele persoanelor decedate din cauze de malpraxis primesc eventualele despăgubiri numai foarte târziu, după procese îndelungate, penale și civile, după expertize efectuate de Colegiul Medicilor și experți plătiți din banii petenților.

De obicei, când instanța pronunță decizii definitive de despăgubire, acestea sunt plătite direct de medicii implicați și nu de societățile de asigurare. Condițiile stipulate în contractele de asigurare favorizează aceste firme și le permite, în cele mai multe cazuri, să nu acopere daunele acordate de instanță. În consecință, despăgubirile se plătesc în rate, din veniturile reduse ale medicilor condamnați de instanță sau, în cazul în care medicii și-au pierdut dreptul de liberă practică, nu se mai pot plăti deloc.

Din aceasă cauză, puțini cetățeni prejudiciați ajung să primească despăgubiri mai mari decât sumele cheltuite de ei în procese ce au durat mulți ani. În plus, foarte puține cazuri de malpraxis reclamate de persoanele prejudiciate se soldează cu condamnări la plata de despăgubiri.

Dovada că aceste afirmații sunt corecte se află în raportările Autorității de Supraveghere Financiară care, a comunicat că sumele plătite de asigurători ca despăgubiri, în perioada 2011-2014, a fost sub 5% din încasările pentru asigurări de malpraxis, detalii la linkul de aici: http://www.tody.ro/document/2013-09-25-Daune-platite-in-2012-pentru-asigurarile-de-malpraxis-media-despagubilor

Actuala legea a malpraxisului a făcut posibilă ca 98% din sumele colectate în anul 2013 de la sistemul sanitar pentru asigurări de malpraxis sa se transforme în venituri ale firmelor de asigurare. Ce afacere poate fi mai profitabilă? De ce Guvernul refuză schimbarea legii? Cum ar putea ca o modificare a legii să fie mai favorabilă asigurătorilor decât legea actuală care le permite să păstreze până la 98% din ceea ce încasează? Toate astea se întâmplă în timp ce pacienții prejudiciați au fost despăgubiți doar cu 2% din sumele plătite de medici pentru polițele de asigurare, care apoi plătesc suplimentar daune de sute de mii de euro stabilite prin instanțele de judecată.

Astfel, între 94% și 98% din sumele colectate de la sistemul sanitar pentru asigurări de malpraxis sunt păstrate ca venituri ale firmelor de asigurare. Ce afacere poate fi mai profitabilă? Cum ar putea ca o modificare a legii să fie mai favorabilă asigurătorilor decât legea actuală care le permite să păstreze până la 98% din ceea ce încasează?

Se poate constata cu ușurință că cei care afirmă că „propunerea legislativă este făcută să apere interesele asigurătorilor”, nu sunt informați în mod corespunzător. Propunerea legislativă, votată de Senat, vizează tocmai creșterea ponderii despăgubirilor de malpraxis din ceea ce colectează firmele, prin ușurarea obținerii acestor despăgubiri prin două mecanisme care pot preceda procesului civil din instanță, anume înţelegerea amiabilă între petent și firma de asigurări sau apelul la o comisie independentă de malpraxis care să stabilească cuantumul prejudiciului, în decurs de câteva luni. Și petentul și compania de asigurări vor fi interesați să rezolve conflictul înainte de a recurge la instanța de judecată, pentru a evita costuri suplimentare. Pentru ca rezolvarea despăgubirilor de malprasis prin înțelegere între persoana prejudiciată și compania de asigurări, propunerea legislativă impune ca forma contractului de asigurare să fie elaborată de un arbitru neutru, Ministerul Sănătății, pentru ca asigurătorii, și nu medicii, să fie obligați să plătească despăgubirile, atunci când petenții sunt îndreptățiți să le obțină. În concluzie, asigurătorii vor pierde o parte din profitul actual, iar păgubiții vor câștiga mai frecvent despăgubirile la care sunt îndreptățiți.

S-a mai afirmat că „propunerea legislativă prejudiciază victimele malpraxisului medical”, că termenul de 1 an după care nu se mai poate depune plângerea pentru daune de malpraxis ar fi prea scurt. Afirmația este evident falsă. Constatarea prejudiciului, în cazul unui malpraxis, se poate constata imediat sau la scurt timp după actul medical, iar cererea este o simplă sesizare care descrie faptele fără să aducă, în acel moment, dovezi privind fapta. Dovezile pro sau contra se culeg după inițierea reclamației. Pe de altă parte, medicii ar putea fi abuzați de plângeri nejustificate când intervalul de timp pentru formularea plângerii este mai mare de un an. O lege trebuie să fie neutră, să nu favorizeze o parte în dauna celeilalte. Ce dovezi s-ar mai putea găsi în apărarea unui medic după 3 ani de la efectuarea actului medical?

S-a afirmat, în plus, că „propunerea legislativă va reduce cuantumul despăgubirilor de malpraxis”, că limitarea despăgubirilor la 60 de câştiguri salariale medii brute pe economie ar reprezenta un plafon prea scăzut, că viața unui om valorează mai mult de 32.000 de euro cât reprezintă acum această sumă. Judecătorii consideră, însă, că nu este vorba de despăgubirea vieții, pentru că aceasta nu are preț, iar cel decedat nu are cum să beneficieze de despăgubire, detalii aici: http://www.ziare.com/stiri/accidente-rutiere/cat-costa-viata-unui-om-interviu-1226060. Se despăgubește suferința rudelor provocată de deces. Nici aceasta nu este ușor de cuantificat. Nu hotărăsc în mod unitar, în aceste spețe. În cazul accidentelor de circulație, despăgubirile au reprezentat, de exemplu, în cazul Huidu, 190.000 de euro, pentru trei decese: „Trei oameni au murit în accidentul rutier produs de Şerban Huidu, iar despăgubirile acordate de instanţă au însumat 190.000 de euro”, detalii aici: http://www.ziare.com/stiri/accidente-rutiere/cat-costa-viata-unui-om-interviu-1226060

Trebuie ținut cont, însă, că în cazul omorurilor cu intenție s-au dat despăgubiri chiar mai mici. Spre deosebire de omoruri, în cazul deceselor legate de incidente de malpraxis, decesul nu poate fi imputat niciodată în totalitate medicului. Simpla adresare la un medic presupune existența unei boli, potențial letale. Medicul poate greși prin inacțiune sau acțiune necorespunzătoare în privința salvării vieții, dar nu poate fi acuzat că a omorât pacientul cu bună știință, decât în cazuri cu totul excepționale.

Pe de altă parte, o lipsă a plafonării despăgubirii sau un plafon foarte ridicat ar face ca prima de asigurare să fie mult mai mare, inacceptabil de mare pentru salariul unui medic de 500 de euro lunar. Păstrând proporţiile actuale, pentru o despăgubire de 500.000 de euro acordată de o instanță, prima de asigurare ar fi de 400 de euro, ceea ce ar reprezenta cu aproximație venitul lunar al unui medic tânăr, cu siguranță o sumă împovărătoare pentru acesta. S-ar putea prevedea o limitare la 500.000 de euro sau la 1.000.000 de euro cât recomanda UE pentru daunele de deces în accidentele de circulație (Directiva 6 - 103/2009, pentru Organismul de plată a despăgubirilor) dar, pentru aceasta, ar fi necesar ca veniturile medicilor să fie mult mai mari și, până la urmă, mărirea primei de asigurare ar fi suportată de beneficiarii serviciilor medicale, pacienții plătitori de asigurări medicale, și nu de medici sau de societățile de asigurare. În prezent, prima de asigurare este de 20 de euro, în medie, și acoperă despăgubiri maxime situate între 12.000 de euro pentru medicii de familie și 62.000 de euro pentru chirurgi. Limita de 32.000 de euro specificată în proiectul legislativ este o medie a acestor sume și elimină discriminarea irațională dintre diversele specialități medicale atunci când vorbim de o asigurare impusă de lege, pentru toți medicii.

În concluzie, proiectul legislativ, votat de Senat, aduce avantaje certe atât persoanelor prejudiciate cât și medicilor care vor fi hărțuiți mai puțin prin procese interminabile, în detrimentul exercitării profesiunii lor în care nu sunt feriți de stres și de multiple riscuri.

Să nu uităm că 60 de salarii medii înseamnă venitul unui medic timp de 5 ani. Poate fi obligat acesta ca, în cazul unei greșeli medicale, să plătească drept despăgubire mai mult decât această sumă?

Cei care vor fi afectați de prevederile noii legi vor fi numai asiguratorii care nu vor mai putea să păstreze 98% din sumele colectate și vor fi nevoiți să își îndeplinească funcția socială de a sprijini atât medicii care plătesc asigurările cât și persoanele prejudiciate accidental de acestea în cursul furnizării serviciilor medicale.

Senator Valeriu Todirașcu

Despre Senat, cabinet senatorial Valeriu Todirascu

http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/senator-valeriu-todirascu/controverse-nefondate-la-legea-malpraxisului-medical-aprobata-de-senat