Domnule prim-ministru Ponta, stopaţi deturnarea a 1 mlrd EUR anual din Sănătate şi creşteţi astfel salariile şi calitatea îngrijirii pacienţilor

Scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Victor Viorel Ponta emisă de către senatorul Valeriu Todirașcu, detalii aici: http://www.tody.ro/document/2014-09-01-Senator-Valeriu-Todirascu-Scrisoare-deschisa-prim-ministru-cresterea-salariilor-si-calitatii-ingrijirii-pacientilor

Stimate domnule prim-ministru,

În vederea realizării reformelor din Sănătate, care să permită creșterea salariilor și calității îngrijirii pacienților, vă solicit sprijinirea în Parlamentul României a Legii înființării Agenției Naționale de Management în Sănătate (ANMS), conform propunerii legislative pe care am depus-o la Senat, detalii aici: http://www.tody.ro/document/2014-08-13-Senator-Valeriu-Todirascu-Propunere-Legisaltiva-infiintare-Agentia-Nationala-de-Management-in-Sanatate

Înfiinţarea ANMS va determina o disponibilizare treptată a peste 1 mlrd EUR anual din actualele fonduri alocate sănătății, sumă care va căpăta o destinație utilă pacienților, stopându-se actualele deturnări, costuri uriașe, risipa și ineficiența din domeniu.

Doar o treime din fondurile alocate Sănătății, de peste 5 mlrd EUR anual, este cheltuită pentru nevoile reale ale pacienților, restul de două treimi din fonduri fiind deturnate.

A doua treime din fondurile Sănătății, în valoare de peste 1 mlrd EUR anual, este deturnată înapoi către stat, prin plata, din banii Sănătății, a TVA-ului mare din facturile de achiziții ale spitalelor și prin plata impozitelor mari pe salariile angajaților din Sănătate. Deturnarea acestor fonduri ar putea fi diminuată prin măsuri legislative, privind: i) diminuarea cotei standard de 24% a TVA-ului, ii) aplicarea cotei reduse de 9% a TVA-ului la produsele destinate prevenţiei și iii) diminuarea impozitelor pe salarii.

A treia treime din fondurile Sănătății, în valoare de peste 1 mlrd EUR anual, este deturnată prin decizii ale managementului superior al Sănătății, decizii adesea lipsite de fundamentare științifică și cost-eficienţă, de multe ori eronate și cauzatoare de risipă. Deturnarea acestor fonduri din Sănătate se realizează din următoarele motive, respectiv:

- 300 mln EUR anual - prin neintroducerea cardurilor de sănătate;

- 300 mln EUR prin nepublicarea on-line a fondurilor alocate și a facturilor de achiziţii ale spitalelor;

- 300 mln EUR prin continuarea decontării raportărilor false ale spitalelor privind internările nejustificate sau fictive;

- sute mln EUR prin definirea incorectă a pachetului de bază, neintroducerea ghidurilor clinice, a protocoalelor terapeutice, a coplății, a asigurărilor private și a tratamentului nediscriminator al medicinii private;

- 170 mln EUR prin menținerea subdezvoltării medicinii primare şi serviciilor medicale la domiciliu;

- 100 mln EUR prin decontarea serviciilor raportate fictiv în medicina primară şi secundară;

- 100 mln EUR prin neaplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenției și diagnosticului;

- 75 mln EUR prin continuarea finanțării de 10 ori mai scumpă a hemodializei, în detrimentul transplantului renal;

- 40 mln EUR prin nedespăgubirea pacienților prejudiciați de malpraxis și continuarea deturnării a 95% din banii plătiţi pentru asigurarea de malpraxis, în beneficiul companiilor de asigurare;

- 40 mln EUR prin continuarea externalizării analizelor de laborator către laboratoare mai scumpe și refuzul subcontractării de către spitale a analizelor ineficiente economic și neurgente medical.

Măsurile de reformare a Sănătății trebuie să schimbe baza de organizare a sistemului, prin depolitizare și adoptarea unei baze ştiinţifice a reformelor, monitorizarea şi controlul de către un organism independent politic a activității sistemului public de sănătate.

Această instituţie profesională, apolitică, va beneficia de încrederea populaţiei şi, în consecinţă, măsurile guvernelor, dacă vor fi concordante cu recomandările ANMS, vor putea fi mai uşor implementate, beneficiind de aprobarea unei mari părţi a populaţiei şi a profesioniştilor din domeniu. Se va evita, astfel, interpretarea politică a reformelor, fapt ce a dus, până acum, la blocarea oricăror măsuri benefice în sănătate.

Un astfel de organism există sub diverse forme în toate ţările dezvoltate ca instituţii zcare desfăşoară activitate de evaluare a tehnologiilor medicale - Health Technology Assessment (HTA), fiind cerut de rezoluția Organizația Mondială a Sănătății prin rezoluția WHA60.29 din 2007 de aici http://www.who.int/medical_devices/resolution_wha60_29-en1.pdf  şi propus în Raportul privind sistemul sanitar din România, emis în 2012, la comanda Guvernului României, de către NICE International (National Institute for Health and Care Excellence in the United Kingdom), detalii aici: http://www.ms.gov.ro/upload/Ministerul%20Sanatatii%20NICE%20ROMANIA%20FINAL%20REPORT.DOC, care menționează necesitatea concentrării pe funcția HTA în baza următoarelor concluzii și recomandări legate de sistemul de Sănătate din România:

- în România nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate de care să se ţină seama sau care să influenţeze utilizarea oricăror resurse financiare, care să determine eficienţă şi asistenţă de înaltă calitate;

- este nevoie de reguli aplicabile, regulamente solide şi supravegherea eficientă a aplicării acestora; sunt necesare culegerea unor date de calitate, credibile, şi o documentaţie privind costurile reale şi componentele costurilor;

- trebuie măsurată cât mai precis fiecare acţiune a participanţilor din sistemul de sănătate;este necesară concentrarea asupra funcţiei HTA prin dezvoltarea şi introducerea HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor;actorii cheie din sistem, precum CNAS şi MS, trebuie implicaţi în stabilirea priorităţilor şi mecanismelor de monitorizare a adoptării şi impactului şi, de asemenea, trebuie să se angajeze să acţioneze în concordanţă cu rezultatele acestor evaluări bazate pe dovezi;

- evaluarea completă a tehnologiilor medicale (HTA) ar trebui introdusă pentru medicamentele noi şi ulterior pentru alte tehnologii şi servicii medicale ca obiectiv specific pe termen mediu şi lung (2-5 ani);

- este necesară dezvoltarea capacităţii de sintetizare şi revizuire independentă a dovezilor;sunt necesare un fundament legal corespunzător şi o reglementare adecvată.

Cheltuielile necesare înfiinţării şi funcţionării ANMS vor aduce, cu siguranţă, beneficii enorme prin evitarea risipei, incompetenței şi furturilor din sistem şi prin adoptarea celor mai eficiente politici publice care vor putea fi realizate prin următoarele atribuții prevăzute în Proiectul de Lege pentru ANMS, respectiv:

A) asigurarea sustenabilităţii financiare, mărirea eficienței utilizării fondurilor sănătății în interesul pacienților; definirea standardelor de calitate, de cost și de procedură privind decontarea și contractarea în cadrul achizițiilor publice, dintre cele naţionale şi comunitare, care în urma aprobării de MS vor fi utilizate în următorul exercițiu financiar;

B) desfăşurarea de studii continue privind eficacitatea şi cost-eficienţa tuturor tehnologiilor aplicate în sănătate, atât în ţară cât şi în ţările cu un sistem sanitar dezvoltat, în legătură cu profilaxia, diagnosticul, tratamentul medical şi chirurgical al afecţiunilor, tratamentul de recuperare şi politicile de sănătate publică;

C) supunerea aprobării MS a listei de bază a serviciilor medicale decontate de asigurarea publică de sănătate, a ghidurilor şi protocoalelor terapeutice și reevaluarea anuală a listei medicamentelor compensate;

D) verificarea eficacității diverselor tehnologii medicale şi propunerea către MS a unei limite a costului, raportat la ani fără boală obţinuţi în urma aplicării acestor tehnologii, până la care ele să fie incluse în pachetul de bază al serviciilor medicale decontate de asigurarea publică de sănătate.

Experiența din ultimii 25 de ani arată că Ministerul Sănătăţii, parte a Executivului, organizat politic, nu se bucură de încrederea populației, pentru că nu a dovedit că știe cum să administreze competenţele și banii din sistem şi nu a reușit să aplice mecanisme pentru elaborarea unor studii şi propuneri cu măsuri raţionale, acceptate de populaţie şi de decidenţii politici din toate partidele.

Acceptarea largă a măsurilor de reformă din sănătate poate fi realizată numai dacă acestea sunt propuse de un organism care să se bucure de încredere şi independenţă politică şi care să îşi elaboreze propunerile numai pe baza datelor colectate în mod ştiinţific, din mediul ştiinţific internaţional şi din studierea situaţiei actuale a sistemului de sănătate din România.

Un astfel de organism independent politic ar putea fundamenta cu date programele de reformă care, ulterior, să fie acceptate de toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică, programe ce vor putea fi aplicate în mod coerent, pe perioade lungi de timp, aşa cum este necesar când este vorba de sectorul sanitar, unde măsurile au efecte la mare distanţă în timp faţă de momentul începerii aplicării lor.

Senator Valeriu Todirașcu