Guvernul Ponta şi Sănătatea: bani pentru elita universitară şi promisiuni neacoperite de creşteri salariale pentru angajaţi

Salariile medicilor sunt insuficiente şi din acest motiv pleacă din ţară medicii bine pregătiţi. Salariile de mizerie îi determină pe mulţi medici să recurgă la câştiguri informale, chiar cu riscul de a ajunge în puşcărie. Medicii rezidenţi nu pot trăi din ceea ce câştigă cinstit în perioada rezidenţiatului şi preferă să îşi părăsească familiile pentru un salariu decent în străinătate sau că mulţi trăiesc, în continuare, din veniturile părinţilor, deşi au urmat 6 ani de facultate.

Majorare salariilor din sănătate prin alocarea suplimentară de fonduri nu este posibilă, pentru că ministrul Nicolăescu şi Prim-ministrul Ponta ne oferă acum doar rectificări negative la bugetul sănătății, deci bani mai puțini cu care nu se vor putea oferi salarii mai mari.

Din lipsă de măsuri de reformă care să disponibilizeze fondurile necesare salarizării adecvate din sănătate, Guvernul Ponta încearcă o mimare a modificarii unor salarii prin diminuarea altora. Asta pare a fi soluția găsită și oferită medicilor de ministrul Nicolăescu care anunţă corelarea salariului medicilor cu performanţa fiecăruia și astfel medicii performanţi vor putea câştiga chiar dublu, iar ceilalţi, mai puţin performanţi, vor primi un salariu mai redus, despre care nu se spune nimic. Suplimentar, se fac promisiuni de majorare semnificativă a veniturilor rezidenţilor, în timp ce procentul creşterii fondului de salarii la bugetari a fost declarat a fi de numai 4%. Deci eventuala mărire a veniturilor rezidenţilor se va realiza prin îngheţarea veniturilor celorlalte categorii de salariați din Sănătate.

Singura cale de majorare reală a salariilor în sănătate este reducerea risipei, furtului şi incompetenței de la nivelul conducerii Ministerului Sănătății (MS), administrării spitalelor şi medicinii primare, fără care nu se vor putea realiza majorări salariale.

În doi ani de la instalare, Guvernul Ponta 1 şi Ponta 2 nu au întreprins nimic concret în direcţia diminuării costurilor din sănătate, care reprezintă singura soluție de disponibilizare a fondurilor care ar permite majorarea salariilor.

Iată care sunt cele 8 propuneri pentru diminuarea risipei, furtului și incompetenței, pe care le-am adresat în scris ministrului Nicolăescu, măsuri care ar disponibiliza multe sute de milioane EURO anual și ar putea fi utilizate inclusiv pentru plata salariilor:

- Eliminarea influenței mafiei universitarilor și a feudalizării sănătății, care ar disponibiliza fonduri ale sănătății de ordinul sutelor de milioane EURO anual, prin redirecționarea deciziilor din sistem în favoarea pacientului asigurat şi nu al așa-zisei elite a universitarilor care în ultimii 24 de ani au condus sistemul sanitar, toate reformele propuse și implementate de această clasă de pseudo-specialiști în sisteme de sănătate eşuând în mod lamentabil. Se impune înființarea unei Autorități Naționale de Management în Sănătate (ANMS), care să împlementeze și aplice cele trei componente esențiale ale modului eficient de chieltuire a banilor sănătății, respectiv standardele de calitate, standardele de cost și standardele de procedură, îar pentru a garanta succesul acestei autorități, această autoritate trebuie să fie independentă de poilitic și de baronii universitari ai sănătății, singurul control asupra ei fiind cel de auditare externă internațională, pe modelul actual și de succes al funcționării Autorității Naționale de Integritate (ANI).

- Introducerea ghidurilor şi protocoalelor clinice şi terapeutice, prin stabilirea şi aplicarea unor standarde raţionale de cost, eficiente, fundamentate de medicina bazată pe dovezi, care ar disponibiliza anual fonduri ale Sănătății de ordinul sutelor de milioane EURO.

- Definirea corectă a pachetului de bază al serviciilor medicale, prin includerea serviciilor strict necesare pentru prevenţie şi tratament, dar și a tratamentelor clasice, puţin costisitoare, pentru afecţiunile grave, dar mai rare, cu excluderea serviciilor care nu au o dovadă obiectivă a eficacităţii şi cost-eficienței lor. Acestea ar urma să fie furnizate prin coplată. Coresponsabilizarea medicilor și pacienților în furnizarea și utilizarea corectă a “pachetului de bază” şi a serviciilor neincluse în el ar elimina o uriașă risipă anuală de multe sute milioane EURO.

- Eliminarea tratamentului discriminatoriu al finanțării medicinii private prin decontarea serviciilor de sănătate către furnizorii particulari la acelaşi nivel de cost ca pentru furnizorii publici, diminuând costurile actuale ale spitalelor publice până șa nivelul de cost al spitalelor private, eliminând astfel o altă uriașă risipă anuală de ordinul sutelor de milioane EURO.

- Introducerea card-urilor de sănătate şi controlul adecvat al efectuării serviciilor medicale. Prin raportarea fictiva de servicii medicale și decontarea acestora de către CNAS și MS se generează scurgeri financiare anuale de peste 300 de milioane de EURO, această sumă fiind avansată public chiar de unul din foștii președinți ai CNAS.

- Aplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenției şi diagnosticului, prin reducerea cotei de TVA la aceste produse la 9%, diferența dintre TVA de 24% şi cota redusă ar rămâne la dispoziția spitalelor putând fi folosită pentru mărirea salariilor, disponibilizând anual peste 100 mln EUR. Statul ar trebui să favorizeze măsurile de prevenţie care reduc semnificativ cheltuielile ulterioare cu spitalizarea şi compensarea medicamentelor pentru oamenii bolnavi.

- Stoparea risipei de fonduri alocate programelor de sănătăte. De exemplu, favorizarea hemodializei în raport cu transplantul renal generează anual o risipă nejustificată de peste 50 milioane EUR, pentru că transplantului renal presupune un cost de 10 ori mai mic față de cel actual cheltuit pentru hemodializă.

- Stoparea risipei de fonduri din laboratoarele publice din spitale, CTS-uri, DSP-uri și ISP-uri cauzată de cele două procese profund antieconomice, promovate prin ordine interne de MS și CNAS: i) continuarea efectuării în regie proprie a analizelor ineficiente economic și care nu sunt urgente, în loc ca acestea să fie subcontractate de pe piața liberă la un nivel de preț de până la 10 ori mai mici și ii) externalizarea analizelor de laborator din spitale care în regia proprie a spitalelor au costuri mult mai mici decât cele decontate ulterior externalizării de către CNAS, prin ambulatoriu, către laboratorul privat care a preluat laboratorul spitalului. Scurgerea anuală de fonduri doar în domeniul diagnosisticului de laborator este de peste 40 milioane EUR.

Senator Valeriu Todiraşcu - Partidul Noua Republică

detalii activitate parlamentară: http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016