Propunere Legislativă depusă la Senat pentru stoparea deturnării a peste 1 mlrd EUR anual din Sănătate

Am depus la Senat o Propunere Legislativă pentru înfiinţarea Agenției Naționale de Management în Sănătate (ANMS), detalii aici: http://www.tody.ro/document/2014-08-13-Senator-Valeriu-Todirascu-Propunere-Legisaltiva-infiintare-Agentia-Nationala-de-Management-in-Sanatate

Cea mai mare problemă a Sănătății o reprezintă modul de alocare și cheltuire a banilor prin decizii ale managementului sistemului care nu asigură o cost-eficiența maximă și o calitate comparabilă a serviciilor pentru același nivel al calității.

Ministerul Sănătăţii, parte a Executivului, organizat politic, nu posedă încrederea populației, pentru că a dovedit în ultimii 25 de ani că nu știe cum să administreze competenţele și banii din sistem, nu a reușit să aplice mecanisme pentru elaborarea unor studii şi propunerii cu măsuri raţionale, acceptate de populaţie şi de decidenţii politici din toate partidele.

Chiar dacă în ultimii 10 ani fondurile alocate sănătăţii au crescut de 5 ori, cifrându-se acum la peste 5 mlrd EUR anual, calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătăţit.

Doar o treime din fondurile Sănătății, sunt cheltuite pentru nevoile reale ale pacienților, restul de două treimi fiind deturnate.

A doua treime din fondurile Sănătății, în valoare de peste 1 mlrd EUR anual, este deturnată înapoi către stat, prin plata din banii Sănătății a TVA-ului din facturile de achiziții ale spitalelor și a impozitelor pe salarii ale angajaților din Sănătate. Returnarea acestor fonduri ar putea fi diminuată prin măsuri legislative privind: i) diminuarea cotei standard de 24% a TVA-ului, ii) aplicarea cotei reduse de 9% a TVA-ului la produsele destinate prevenţiei și iii) diminuarea impozitelor pe salarii.

A treia treime din fondurile Sănătății, în valoare de peste 1 mlrd EUR anual, este deturnată prin lipsa de reformă, lipsa unui management performant la nivelul superior al Sănătății, lipsa unor decizii adesea lipsite de fundamentare științifică și cost-eficientă, de multe ori eronate și cauzatoare de risipă, respectiv: a) 300 mln EUR anual - prin neintroducerea cardurilor de sănătate; b) 300 mln EUR prin nepublicarea on-line a fondurilor alocate și a facturilor de achiziţii ale spitalelor; c) 300 mln EUR prin continuarea decontării raportărilor false ale spitalelor privind internările nejustificate sau fictive; d) sute mln EUR prin definirea incorectă a pachetului de bază, neintroducerea ghidurilor clinice, a protocoalelor terapeutice, a coplății, a asigurărilor private și a tratamentului nediscriminator al medicinii private; e) 170 mln EUR prin menținerea subdezvoltării medicinii primare şi serviciilor medicale la domiciliu; f) 100 mln EUR prin decontarea serviciilor raportate fictiv în medicina primară şi secundară; g) 100 mln EUR prin neaplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenției și diagnosticului; h) 75 mln EUR prin continuarea finanțării de 10 ori mai scumpă a hemodializei, în detrimentul transplantului renal; i) 40 mln EUR prin nedespăgubirea pacienților prejudiciați de malpraxis și continuarea deturnării a 95% din banii plătiţi pentru asigurarea de malpraxis, în beneficiul companiilor de asigurare; j) 40 mln EUR prin continuarea externalizării analizelor de laborator către laboratoare mai scumpe și refuzul subcontractării de către spitale a analizelor ineficiente economic și neurgente medical.

Această propunere legislativă este conformă cu modelul HTA aprobat de Organizația Mondială a Sănătății prin rezoluția WHA60.29 din 2007 de aici http://www.who.int/medical_devices/resolution_wha60_29-en1.pdf și transpune recomandările din Raportul privind sistemul sanitar din România, emis în 2012, la comanda Guvernului României, de către Institutul Național pentru Excelență în Sănătate (NICE International din Marea Britanie) de aici http://www.ms.gov.ro/upload/Ministerul%20Sanatatii%20NICE%20ROMANIA%20FINAL%20REPORT.DOC, unde ambele documente se rezumă la necesitatea concentrării pe funcția HTA în baza următoarelor concluzii și recomandări privind Sănătatea din România: în România nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate care să se ţină seama sau care să influenţeze utilizarea oricăror resurse financiare, care să determine eficienţă şi asistenţă de înaltă calitate; este nevoie de reguli aplicabile, regulamente solide şi supravegherea eficientă a aplicării acestora; sunt necesare culegerea unor date de calitate, credibile, şi o documentaţie privind costurile reale şi componentele costurilor, trebuie măsurată cât mai precis fiecare acţiune a participanţilor din sistem; este necesară introducerea HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor; actorii cheie din sistem, precum CNAS şi MS, trebuie implicaţi în stabilirea priorităţilor şi mecanismelor de monitorizare a adoptării şi impactului şi, de asemenea, trebuie să se angajeze să acţioneze în concordanţă cu rezultatele acestor evaluări bazate pe dovezi;evaluarea completă a tehnologiilor medicale HTA trebuie introdusă pentru medicamentele noi şi ulterior pentru alte tehnologii şi servicii medicale ca obiectiv specific pe termen mediu şi lung (2-5 ani);dezvoltarea capacităţii pentru o sintetizare şi revizuire independentă a dovezilor; necesită un fundament legal corespunzător şi o reglementare adecvată.

Principalele atribuții propuse pentru ANMS sunt: A) asigurarea sustenabilităţii financiare, mărirea eficienței utilizării fondurilor sănătății în interesul pacienților; definirea standardelor de calitate, de cost și de procedură privind decontarea și contractarea în cadrul achizițiilor publice, dintre cele naţionale şi comunitare, care în urma aprobării de MS vor fi utilizate în următorul exercițiu financiar; B) desfăşurarea de studii continue privind eficacitatea şi cost-eficienţa tuturor tehnologiilor aplicate în sănătate, atât în ţară cât şi în ţările cu un sistem sanitar dezvoltat, în legătură cu profilaxia, diagnosticul, tratamentul medical şi chirurgical al afecţiunilor, tratamentul de recuperare şi politicile de sănătate publică; C) supunerea aprobării MS a listei de bază a serviciilor medicale decontate de asigurarea publică de sănătate, a ghidurilor şi protocoalelor terapeutice și reevaluarea anuală a listei medicamentelor compensate; D) verificarea eficacității diverselor tehnologii medicale şi propunerea către MS a unei limite a costului, raportat la ani fără boală obţinuţi în urma aplicării acestor tehnologii, până la care ele să fie incluse în pachetul de bază al serviciilor medicale decontate de asigurarea publică de sănătate.

Modul de organizare al ANMS este similar organizării Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a reușit să nu fie influenţată politic, pentru că funcţionarii ANI şi conducătorii săi nu sunt numiţi direct de politicieni, ci există o instituţie ai cărei membrii sunt numiţi de către politicieni din toate partidele. Această instituţie, Consiliul, are importanta misiune de a organiza concursuri pentru angajarea personalului. Cum membrii Consiliului sunt din partide rivale, concursurile vor fi organizate corect, fără posibilitatea ca membrii juriului să fie înțeleşi pentru a favoriza anume candidaţi. Angajările vor avea, astfel, la bază competenţa profesională a candidaţilor.

Cheltuielile necesare înfiinţării şi funcţionării ANMS vor aduce, cu siguranţă, beneficii enorme prin disponibilizarea treptată a peste 1 mlrd EUR anual din fondurile alocate sănătății, care vor recăpăta o destinație utilă pacienților, prin stoparea actualelor deturnări, evitarea costurilor nejustificate, risipei, ineficienței, incompetenței şi furturilor în sistem, prin adoptarea celor mai eficiente politici publice.

Un astfel de organism independent politic ar putea fundamenta cu date programele de reformă care să fie acceptate de toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică, programe ce vor putea fi aplicate în mod coerent, pe perioade lungi de timp, unde măsurile au efecte la mare distanţă în timp faţă de momentul începerii aplicării lor.

Această instituţie profesională, apolitică, va beneficia de încrederea populaţiei şi, în consecinţă, măsurile guvernelor, dacă vor fi concordante cu recomandările ANMS, vor putea fi mai uşor implementate, beneficiind de aprobarea unei mari părţi a populaţiei şi a profesioniştilor din domeniu. Se va evita, astfel, interpretarea politică a reformelor, fapt ce a dus, până acum, la blocarea oricăror măsuri benefice în sănătate.

Senator Valeriu Todirașcu