Victimele omeneşti din domeniul transplantului şi sifonarea banilor către hemodializă

Politica actuală a Ministerului Sănătății (MS) se rezumă la a sprijini tratamentul pacienţilor cu insuficienţă renală cronică în special prin hemodializă şi nu prin transplantul renal, asta în timp ce transplantul renal este o metodă terapeutică ce oferă o calitate superioară a vieţii acestor pacienţi, posibilitatea reintegrării profesionale a lor şi are un cost aproape de zece ori mai mic pentru un pacient tratat.

Conform datelor statistice prezentate de D-na Claire Marie Fortin, manager al registrelor clinice din cadrul Institutului Canadian pentru Informaţii în Sănătate: „Dacă toţi pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplantul de rinichi din Canada ar fi transplantaţi, s-ar economisi 150 milioane $ anual prin scăderea costurilor legate de dializă. Pentru un pacient dializat în Canada se cheltuiesc aproximativ $60.000 pe an, iar pentru întreţinerea unui pacient transplantat se cheltuiesc numai $6.000 pe an, adică de 10 ori mai puțin. Transplantarea unui pacient hemodializat permite economisirea unei sume cu care se pot îngriji alți 9 pacienţi transplantaţi. Costul iniţial al transplantului, nu se ridică, în Canada, la peste $25.000 adică mai puţin de jumătate din costul dializei pe un singur an”, detalii aici: http://www.canada.com/health/Kidney+transplants+could+save+health+care+system+millions+Report/4144445/story.html

La interpelarea guvernului pe care am depuso în parlament, MS a emis o adresă în care a comunicat următoarele cifre: în anul 2013 a crescut numărul de transplanturi renale efectuate faţă de 2012, respectiv 300 faţă de 172, dar pentru anul 2014 au fost acreditate de MS numai două centre de transplant renal în loc de 3 câte erau în anul 2012, detalii suplimentare aici: http://www.tody.ro/document/2013-09-30-Raspuns-la-Intrebare-11-Ministerul-Sanatatii-transplant-renal-liste-de-asteptare

Tot în 2013, activitatea centrelor de transplant renal Cluj şi Bucureşti a fost obiectul unor investigaţii de presă care au dezvăluit existenţa unor deficienţe majore în furnizarea în mod echitabil şi legal a serviciilor medicale legate de transplant de rinichi, iar prin aceiaşi adresă emisă de MS se admite că în problematica transplantului renal nu se respectă prevederea constituţională după care România este un stat unitar, neexistând o singură listă de aşteptare pentru pacienţii din România care necesită transplant renal ci două liste distincte. Astfel, la Cluj s-au efectuat mai multe transplanturi decât în Bucureşti şi pacienţii au fost discriminaţi după locul în care s-au înscris pe lista de aşteptare. Pe de altă parte, existenţa a numai două centre de transplant renal, deşi pentru prelevarea de organe sunt acreditate 39 de centre din toată ţara, discriminează negativ pacienţii care nu domiciliază în proximitatea unuia dintre aceste două centre.

Recentul accident aviatic din munții Apuseni în care a fost implicată echipa ce urma să recolteze organe de la un donator din Oradea confirmă aceste deficienţe majore de organizare a transplantului de organe. S-a putut constata că, deşi există pe hârtie 39 de centre de recoltare de organe, nu există decât în Bucureşti echipe de voluntari care pot recolta ficatul şi că aceste echipe sunt alcătuite ad hoc, iar membrii lor nu sunt remuneraţi pentru activitatea depusă în care îşi riscă şi viaţa.

Finanțarea deficitară a domeniului transplantului renal reprezintă cea mai importantă cauză a producerii de victime omenești în acest domeniu, aceasta în timp ce bani există, dar sunt cheltuiți de 10 ori mai puţin eficient pentru soluționarea prin hemodializă a aceleiași probleme medicale. În aceste condiţii, lipsa fondurilor necesare nu poate fi invocată drept scuză.

Programul de transplant din România are o istorie de aproape două decenii, dar medicii şi personalul mediu din acest domeniu sunt recompensaţi mult mai puţin, sau de loc, faţă de cei care participă în programul de dializă, deşi ambele activităţi sunt finanţate din bugetul sănătăţii, iar cost-eficienţa activității de transplant renal este de 10 ori mai mare în comparație cu hemodializa.

Imposibilitatea recompensării celor care participă la activităţile legate de transplantul de organe, împinge lucrurile către o muncă prestată preponderent în regim de voluntariat, care ar putea fi acceptabilă numai în condiţii speciale de urgenţă sau neprevăzut, dar nu în condiţii de rutină, şi care nu poate fi nici reglementată şi nici organizată corect. În consecință, cei care muncesc în regim de voluntariat, pe lângă faptul că nu sunt recompensaţi pentru această muncă, nu-și pot desfăsura activitatea în condiții normale și cu dotări decente, punându-și astfel viaţa în pericol.

Lipsa de acțiune din acest domeniu arată o uriașă deficiență managerială, o vădită risipă a resurselor prin suprafinanțarea hemodializei în detrimentul transplantului. Toate acestea sunt efectuate sub patronajul MS care are o responsabilitate directă privind victimile omenești din accidentul aviatic.

Iată un șir de întrebări la care MS va trebui să răspundă public, explicând deciziile sale:

- De ce MS nu face publice datele privind costurile şi eficienţa activităţii de hemodializă în comparație cu cea de transplant renal pe fiecare centru de cost, pentru a justifica deciziile de finanțare luate, ambele activități fiind finanţate din bani publici?

- De ce MS favorizează anumite centre de dializă faţă de altelele, deşi este vorba de aceleaşi fonduri publice de care beneficiază ambele tipuri de instituţii, private și de stat?

- De ce MS nu unifică protocoalele de transplant pentru a putea fi respectate unitar și demonstra, astfel, că nu există două tipuri de medicină bazată pe dovezi, una la Cluj şi alta la Bucureşti?

- De ce MS nu publică datele privind durata de supravieţuire a rinichilor transplantaţi la Cluj în comparație cu cea a rinichilor transplantaţi la Bucureşti pentru a îndepărta orice suspiciune că la centrul din Cluj nu se respectă cu stricteţe protocoalele de calitate în privinţa alegerii celui mai potrivit primitor pentru un anume donator?

- De ce MS nu asigură pacienților respectarea listelor de aşteptare pentru transplantul de organe? Aceste liste nu sunt publice şi nu sunt actualizate astfel ca fiecare pacient interesat să cunoască probabilitatea de a primi sau nu un rinichi în viitorul apropiat şi să poată urmări corectitudinea desfăşurării procesului de selecţie.

Senator Valeriu Todiraşcu - Partidul Noua Republică

detalii activitate parlamentară: http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016