Seminar la Slatina: Oportunităţi de dezvoltare a afacerilor mici şi mijlocii

Întreprinzătorii mici şi mijlocii sunt cei care simt cel mai bine efectele aderării la Uniunea Europeană, ei fiind nevoiţi să facă faţă concurenţei de pe piaţa unică. În acest sens, oamenii de afaceri români trebuie să facă retehnologizări, modernizări, să angajeze specialişti, sau să se găsească nişe de piaţă. Toate acestea înseamnă bani, resursele financiare reprezentând una cele mai mari probleme ale firmelor de la noi. Bani pot veni fie apelând la credite, fie accesând fonduri de finanţare nerambursabile. În aceste direcţii, s-au tot schimbat lucrurile în ultima perioadă de timp – au apărut tot felul de oferte atractive din partea băncilor, iar companiile care au produse şi servicii pentru IMM-uri au găsit soluţii care să se plieze pe necesităţile şi potenţialul acestora.

EMIL MARINESCU, Preşedinte Patronatul IMM Olt, a vorbit despre parteneriatul public privat dintre autorităţile locale şi întreprinzătorii din zonă, prin care se pot dezvolta proiecte de interes general în Olt. Totodată, el a spus că, oamenii de afaceri olteni se confruntă cu o mulţime de probleme, cum ar fi birocraţia excesivă, lipsa banilor, lipsa de transparenţă a instituţiilor abilitate să ofere informaţii utile despre mediul de afaceri din judeţ, concurenţa neloială. De asemenea, cuantumul taxelor şi impozitelor este considerat împovărător de către membrii Patronatului IMM Olt, aceştia declarând că statul trebuie să se gândească la o politică de relaxare fiscală.

JENEL COPILĂU, Preşedintele Consiliul Judeţean Olt a subliniat unele dintre problemele rezolvate deja de instituţia pe care o conduce privind infrastructura şi mediul de afaceri local. Preşedintele Consiliului Judeţean a spus că „se are în vedere dezvoltarea reţelelor de apă, canalizare şi a drumurilor judeţene, prin fonduri deja accesate. Regiunea S-V Oltenia a accesat, până acum, cei mai mulţi bani, raportat la celelalte regiuni din ţară. Există şi planuri de dezvoltare în sudul judeţului, la graniţa cu Bulgaria, în parteneriat cu ţara vecină, printre care realizarea unui feribot între Corabia şi o localitate bulgară de peste Dunăre. În acest context, Consiliul Judeţean este interesat de parteneriate public private, pentru implementarea acestui proiect si altora, scopul fiind comun – acela de a dezvolta judeţul împreună cu firmele locale.”

Melania Costea, Consilier Biroul de Integrare Europeană al Primăriei Slatina a prezentat un mesaj din partea Primarului Darius Bogdan Vâlcov, prin care, acesta îşi manifesta disponibilitatea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri privat din Slatina. Melania Costea a spus că un proiect important al Primăriei este Strategia de dezvoltare a oraşului prin care se doreşte colaborarea cu IMM-urile în cadrul parteneriatelor public – private. De asemenea, Centrul de informare din cadrul Primăriei este disponibil tuturor întreprinzătorilor, iar site-ul www.primariaslatina.ro oferă informaţii utile tuturor.

Lorena Paraschiva, Şef Serviciu Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională din Prefectura Olt a arătat că instituţia colaborează cu organismele intermediare în cadrul caravanelor de informare la nivelul judeţului Olt: “În urma acestui demers, se simte deja un interes la nivelul IMM-urilor, care au început să scrie proiecte de finanţare. Suntem deschişi la parteneriatele public-private, aceasta fiind singura formă de accesare a fondurilor UE pentru Prefectură, aşa încât şi noi suntem interesaţi să colaboram cu societăţile comerciale. ”

Cristian Pîrvu, Şef Serviciu Analiză Fondul Local de Garantare a Creditelor pentru IMM Craiova a subliniat că reprezintă filiala FNGCIMM cu cea mai mare acoperire şi care se află pe primul loc la numărul de garanţii acordate. „ Scopul înfiinţării Fondului este acela de a sprijini IMM-urile, dar şi mediul bancar, prin acordarea de garanţii firmelor cu proiecte viabile. Cu acţionar unic statul român, FNGCIMM a fost gândit ca un ajutor din partea Guvernului pentru IMM-urile cu capital majoritar privat, fără datorii la bugetul de stat şi care pot dovedi capacitatea de rambursare. Fondul acordă scrisori de garantare pentru obţinerea finanţărilor rambursabile dar şi a celor nerambursabile. Practic, se acoperă toată plaja de finanţări oferite de bănci, FNGCIMM acordând garanţii tuturor companiilor din segmentul IMM, indiferent de activitatea pe care o desfăşoară, procentul de acoperire fiind diferit, în funcţie de istoricul firmei. De exemplu, pentru Start-up-uri se garantează până la 90%, cu comision de numai 0,5%. FLGCIMM acordă şi finanţări directe din fonduri proprii, pentru IMM-urile cu garanţii reale. Printre produsele de finanţare pe care le avem la dispoziţia clienţilor se numără Eco Ambient - pentru turism rural, Export +, pentru firmele cu activiate de export şi, mai nou, un produs de finanţare pentru societăţile de leasing”, a declarat Cristian Pîrvu.

Eleodor Ionescu, Manager de Relaţii IMM la BCR Slatina a prezentat mai multe produse pe care banca pe care o reprezintă le-a lansat special pentru companii. Printre acestea, pachetul Ideal BCR - Cont curent în lei cu Card de debit ataşat (serviciul MultiCash/e-BCR - modulul de plăţi în lei şi cel de extrase conturi), mijloace de gestionare a lichidităţilor şi soluţii de finanţare: „Pachetul este valabil pe un an şi poate fi prelungit oricând pe o noua perioadă de maximum 1 an. Se pot acorda credite în lei sau valută. Cel mai atractiv element al pachetului este că se acordă contra unui bilet la ordin avalizat în favoarea băncii. Alte produs pentru firmele din categoria IMM ar fi creditele pentru finanţarea activităţii curente: linia de credit, creditul pentru finanţarea stocurilor şi cheltuielilor temporare ori sezoniere, credit pentru facilităţi de cont şi cel pentru descoperit de cont, credit pentru (pre)finanţarea exporturilor, facilitatea de credit multivalută –într-o singură monedă în baza căruia se pot realiza trageri sub forma unor linii de credit în LEI, EUR şi/sau USD, cu posibilitatea de a efectua zilnic utilizări şi rambursari multiple”. Eleodor Ionescu a mai prezentat şi creditul pentru investiţii şi cel pentru finanţarea proiectelor imobiliare, precum şi creditul agricol şi cel ipotecar.

Cătălin Vochiţă, Consilier Oficiul Teritorial pentru IMM si Comerţ Craiova a prezentat Axa 1 a Programului Operaţional Sectorial - Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile; sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale, pentru accesul la pieţe noi şi internaţionalizare. Cătălin Vochiţă a ţinut să precizeze următoarele: „Deocamdată, vorbim de un proiect, fiindcă, deşi programul a fost deja lansat, ghidurile încă nu, aşa încât nu se poate aplica pentru aceste fonduri. Prea multe nu se pot schimba în cadrul programelor promovate, aşa încât, este bine ca toţi cei care vor să acceseze fonduri nerambursabile să înceapă să strângă documentele necesare întocmirii dosarului de aplicare. Prin Programul Operaţional Sectorial se alocă bani pentru investiţii în bunuri tangibile şi intangibile (proiecte mici până la 250.000 EURO şi proiecte mari până la 1,5 milioane Euro)‏. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile, în raport cu totalul cheltuielilor eligibile, este în functie de regiunea de dezvoltare. Astfel, pentru întreprinderi mici, în regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov se acordă 60% iar în celelalte 7 regiuni de dezvoltare 70%. Pentru cele mijlocii valoarea este de 50% în regiunea Bucuresti-Ilfov şi de 60% în celelalte 7 regiuni de dezvoltare. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile nu poate depăşi 250.000 euro (schema investitii mici)‏ sau 1.500.000 euro (pentru schema investiţii mari)‏.”


Cristian Bircea, Director General, Camera de Comert, Industrie şi Agricultură Olt a arătat că instituţia funcţionează, din 2007, sub incidenţa unei legi noi. „Camerele de Comerţ şi Industrie au misiunea de a susţine interesele firmelor, în raport cu autorităţile interne şi externe. Instituţia noastră oferă informaţii pentru iniţierea afacerilor, cursuri de specializare, consultanţă pentru realizarea de proiecte finanţabile din fonduri UE, prin consultanţi care au realizat deja proiecte ce au primit bani nerambursabili. Cheltuielile cu consultanţa pot fi oricum incluse în costurile eligibile ale proiectului” , susţine Cristian Bircea. Reprezentantul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Olt crede că până în 2013, România va termina fondurile europene, mai ales că abilitatea întreprinzătorilor autohtoni de a face proiecte creşte constant.

Monica Gurău, Consilier Serviciul Verificare Cereri de Plată, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Olt a spus că Uniunea Europeană a aprobat Planul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Pescuit la începutul anului curent şi că s-au lansat primele 3 măsuri: Axa I – Măsura 123 - “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” accesibilă, începând cu luna martie şi având fonduri alocate de aproximativ 33 milioane de euro; măsura 312 - “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” -investiţii în activităţi non – agricole sau pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi cu specific local; servicii pentru populaţia rurală: croitorie, frizerie, cizmărie; măsura 313, „Încurajarea activităţilor turistice” în zonele rurale pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor: investiţii în infrastructura de primire turistică, în activităţi recreaţionale, în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice.

Magda Lungu, Agent Dezvoltare ADR Sud-Vest a declarat că a fost lansat programul „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” – dosarele putând fi depuse până la data de 16 iunie. Contributia minimă a solicitantului este de 30% din valoarea eligibilă pe proiect, iar finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 200.000 Euro (după schema ajutorului de minimis). „Implementarea proiectului trebuie finalizată până la 31.07.2015, iar investiţia se va realiza numai în mediul urban.” Alocare financiară (orientativă) pentru regiunea SV Oltenia la structuri de sprijinire a afacerilor este de 38,44 mil Euro iar pentru microîntreprinderi de 40,05 mil Euro. Pentru dezvoltarea şi promovarea turismului - 100,28 mil Euro iar pentru infrastructura de turism 46,23 mil Euro.

Elena Gherghină, Director Executiv în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Slatina, consideră IMM-urile ca pe nişte parteneri: „Cu cât este mai bine pentru IMM-uri, cu atât mai bine este şi pentru Fiinanţele Publice, prin cuantumul taxelor. Politica fiscală s-a relaxat, fapt care se vede cel mai bine în creşterea afacerilor. Astfel, veniturile din 2007 au crescut cu 32 % faţă de anul precedent, prin îmbunătăţirea procesului de colectare. Din septembrie 2007, este posibilă atât declararea cât şi plata online a taxelor şi impozitelor, ceea ce a dus la eliminarea aşteptării la ghişee. De curând s-au introdus plata prin card bancar şi plata în cont unic pentru toţi contribuabilii, reducându-se astfel numărul de operaţiuni, deci şi comisioanele plătite la bănci. S-a redus şi timpul pentru rambursarea TVA la maximum 45 de zile, iar cazierul fiscal se emite mai repede cu numai 20 de RON, faţă de 100 de RON, cât costa înainte. S-au înăsprit însă măsurile de sancţionare a faptelor de indisciplină fiscală, ceea ce, evident, nu este pe placul întreprinzătorilor.”