Impactul avertismentelor de sănătate de pe pachetele de țigări asupra tinerilor din România. Rezultate comparative 2008-2009

Totem Communication a realizat în 2008 și 2009 două studii referitoare la impactul pictogramelor și a avertismentelor de sănătate asupra tinerilor elevi cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani.

Primul studiu (studiul baseline) a fost realizat de către TOTEM Communication în colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta în anul 2008 și a evaluat comportamentele și atitudinile legate de fumat și de avertismentele de sănătate de tip text prezente pe pachetele de țigări.

Al doilea studiu, Impactul pictogramelor de pe pachetele de ţigări asupra adolescenţilor din România, a fost realizat după aproximativ un an de la introducerea pictogramelor pe pachetele de țigări și a fost finanțat de International Development Research Centre Canada în urma câștigării de către TOTEM Communication a unui grant internațional. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1500 de adolescenţi (fumători și nefumători) cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani și a reprezentat primul studiu la nivel mondial care a evaluat efectul pictogramelor asupra adolescenților.

Datele comparative indică faptul că atractivitatea pachetelor a scăzut în 2009 față de 2008 și că mesajele transmise de acestea nu îi lasă indiferenți pe adolescenţi.

În 2009 apare o accentuare a reacțiilor pe care tinerii respondenți le au față de avertismentele de sănătate prezente pe pachetele de țigări. Dacă în 2008 mai mult de o treime (37,6%) erau indiferenți în mare și foarte mare măsură la vederea avertismentelor, în 2009 doar un sfert dintre aceștia (25%) mai aveau această reacție.

Se observă de asemenea o creștere a procentului tinerilor care preferă să cumpere sau să ceară vânzătorului un anumit tip de pachet de țigări (cu un anumit text sau cu o anumită imagine) de la 13,8% în 2008 la 23,4% în 2009.

Acoperirea imaginilor atunci când sunt luate țigările din pachet și evitarea privirii pachetului atunci când sunt luate țigările din el au fost cele mai frecvente comportamente de evitare a avertismentelor atât în 2008, cât și în 2009. Procentul celor care acoperă avertismentele de sănătate (text sau pictogramă) a crescut de la 21,8% în 2008 la 30,3% în 2009, iar procentul celor care evită să privească pachetul atunci când iau țigări din el a crescut în 2009 față de 2008 de la 23,1% la 27,8%.

Jumătate dintre persoanele intervievate în 2009 (49,5%) față de 45% dintre respondenții intervievați în 2008 au afirmat că avertismentele de sănătate i-au determinat să încerce să renunțe la fumat.

37% dintre respondenții fumători au declarat în 2009 că imaginile de pe pachetele de țigări i-au determinat să treacă la țigări light sau cu mai puțină nicotină, față de 32% în 2008. În 2009 unul din cinci respondenți (20,6%) a decis să se oprească să își aprindă ţigara când tocmai se pregătea să fumeze, față de unul din zece respondenți (10,7%) care a făcut acest lucru în 2008. De asemenea, 45% dintre respondenți (2009) față de 16,4% (2008) au stins o țigară mai repede (înainte să se termine) datorită avertismentelor de tip text sau imagine prezente pe pachetele de țigări.

În ceea ce privește influența pe care avertismentele de sănătate de pe pachetele de țigări o au asupra deciziei tinerilor de a renunța la fumat, din analiza comparativă a datelor reiese că față de 2008, în 2009 respondenții au fost mai înclinați să creadă că avertismentele ar influența decizia tinerilor fumători de a nu se apuca de fumat: dacă în 2008 doi din cinci respondenți (39,5%) considerau că avertismentele care apar pe pachetele de țigări influențează doar în mică și foarte mică măsură decizia unui nefumător de a nu se apuca de fumat, în 2009 procentul acestora scăzuse la o treime (32,4%).

Studiile demonstrează astfel că avertismentele de sănătate fac pachetul de țigări mai puțin atractiv și produc importante schimbări de atitudine în rândul tinerilor fumători. Aceste aspecte pot contribui la schimbarea comportamentelor legate de consumul de tutun și reprezintă un pas important în luarea deciziei de a renunța la fumat.