Schimbarile climatice si cinismul politicienilor

BUCURESTI - 25 septembrie 2019

Comunicat tip General in Media / Publicitate, Social, Stiinta / Cercetare

Schimbarile climatice afecteaza tot mai multe regiuni ale lumii.

Schimbari climatice

Schimbari climatice

Pe 23 septembrie in cadrul Adunarii Generale anuale ONU de la New York a avut loc United Nations Climate Action Summit. Schimbarile climatice afecteaza tot mai multe regiuni ale lumii. Unele dintre aceste efecte sunt duse in derizoriu sau catalogate drept Fake News. Altele, precum lipsa acuta a apei din Africa sub-sahariana, topirea accelerata a ghetarilor, cantitatile imense de plastic ce se acumuleaza in oceane si aerul uneori irespirabil din orasele supra-aglomerate ale lumii nu pot fi ignorate la nesfarsit.

Intalnirea s-a dorit sa fie una pragmatica, in care liderii natiunilor participante sa prezinte masurile concrete pe care le vor lua pentru atingerea acestor obiective specifice... sau sa taca. Dar decizia de a actiona se loveste de teama politicienilor ca vor deranja puternicele companii din energie, transport, industria chimica, agricultura. Iar principalul argument de blocare a initiativelor asumate este ca nu toate tarile au tinte la fel de ambitioase, protejandu-si astfel economiile. Caci voturile par a depinde mai mult de nivelul material de trai actual al votantilor, decat de potentiale amenintari climatice viitoare.

In varianta ‘pentru toata lumea’, Secretarul General ONU Antonio Guterres a cerut liderilor lumii sa isi concentreze eforturile pe 4 arii de actiune:

 

♦ Sa nu mai fie finantate sau deschise noi mine de carbune incepand cu anul 2020

♦ Sa inceteze subventionarea productiei de energie (pe care se cheltuiesc la nivel global 4,7 miliarde de dolari anual)

♦ Sa elaboreze planuri de actiune pentru atingerea tintei de neutralitate in emisia de carbon pana in anul 2050

♦ Sa implementeze taxarea suplimentara a celor care polueaza si reducerea in consecinta a taxelor platite de toti cetatenii

♦ Pentru grupul celor 14 state membre G20 care au creat initiativa Climate Transparency, au fost trasate recomandari care prevad actiuni specifice pentru reducerea schimbarilor climatice, multe dintre ele foarte ambitioase tinand cont de importanta industriilor afectate in economiile tarilor respective.

 

Ca raspuns la aceste provocari, deviza “nu exista o Planeta B” ar trebui sa insemne ca politicienii responsabili isi sufleca manecile si gasesc solutii contra schimbarilor climatice provocate de om. Cu toate acestea, pare a fi mai degraba un demers demagogic. Pe de o parte se afla politicienii care sunt ‘preocupati’ de efectul de sera, soarta oceanelor si a balenelor – alegeti voi cea mai induiosatoare imagine care vi se potriveste – dar aceasta preocupare este in multe cazuri una determinata de voturile alegatorilor ecologisti, tineri si educati, preocupati de temele respective. Faptul ca multi lideri din Europa de Nord (Emanuel Macron si Angela Merkel fiind printre cele mai vizibile personalitati din aceasta categorie) au imbratisat temele ecologiste ne face pe noi ca europeni sa fim mandri; dar este prea putin. Caci de cealalta parte sunt politicienii care fie mimeaza preocuparea pentru mediu, dar nu fac mai nimic pentru a se incadra in limitarile pe care singuri si le-au asumat – si nu le-au fost impuse de nimeni in niciun fel – fie sunt pe fata impotriva temelor legate de mediu. In aceasta ultima categorie, evident, Donald Trump este personajul negativ, cel care si-a asumat deschis sa refuze concluziile oamenilor de stiinta privind degradarea mediului si sa le eticheteze ca Fake News.

Dar marea problema a Pamantului si de fapt a omenirii este una cat de poate de banala: interesele politicienilor se limiteaza la lungimea unui mandat (sau mai multe, dar divizate in cicluri electorale suficient de scurte), in timp ce strategiile si tintele asumate in orice domeniu critic (in acest caz politicile de mediu) inseamna un efort pe termen lung. Este un efort de vointa politica, dar si unul financiar, caci reducerea emisiilor de carbon, spre exemplu, inseamna o noua viziune asupra folosirii surselor de energie (carbune, petrol, eolian si solar), afectarea industriei auto si de transport in general, a industriei farmaceutice, modificari in politicile agricole si multe altele. Iar politicienii au o mare problema: campaniile electorale sunt finantate de multe ori de marile companii din aceste industrii cele mai afectate, care in plus si angajeaza multi votanti care si-ar putea pierde locurile de munca!

Asadar, politicienii oricat de ‘ecologisti’ ar fi in declaratiile de presa, revin repede la cinismul dat de interesele lor personale sau de partid in preajma alegerilor sau in fata presiunii strazii (vezi cazul Macron si miscarea Vestelor Galbene ca efect al majorarii pretului benzinei).

Adevarata schimbare de mentalitate poate fi produsa doar atunci cand o masa critica de cetateni ai lumii – implicit politicienii care isi vor dori sa se erijeze in reprezentanti ai lor – vor fi pregatiti de sacrificii financiare importante pentru a pune cat mai sus pe agenda problemele climatice.

Un prim semnal ar putea fi dat de alegatorii americani, care sa uite putin de propriile buzunare si interesele financiare pe termen scurt si sa il rejecteze pe Trump si agenda lui agresiva, izolationista, egocentrica si impotriva mediului.