Sărbătoarea Mărţişorului la Accent Bijuterii

BUCURESTI - 2 martie 2015

Comunicat tip General in Educatie / Cultura, Monden / Lifestyle, Sanatate

In cadrul ritualului scoaterii martisorului si predarii lui catre natura exista credinta ca martisorul este ridicat de randunele si purtat spre soare, binecuvantand astfel norocul celui care l-a pus in pomul inflorit sau mai este aruncat in directia de unde vin pasarile calatoare rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".

Sarbatoarea Martisorului la Accent Bijuterii

Sarbatoarea Martisorului la Accent Bijuterii

Sunt legende populare care  spun că mărţişorul ar fi fost tors din lână roşie şi albă de Baba Dochia, mama năvalnicului Dragobete,  în timp ce urca cu oile la munte cu 12 cojoace de lână în spinare. De altfel, la 1 martie, românii sărbătoresc şi ziua Babei Dochia, personaj folcloric, zeiţa pământului şi vegetaţiei.

În vechiul calendar al getodacilor 1 martie coincidea cu începutul Anului Nou, iar luna respectivă era dedicată zeului Marte care, înainte de a deveni întruchiparea războiului, a fost o divinitate a vegetaţiei şi protector al căsătoriilor aidoma  Zeului Dragobete şi, într-un fel mai pământeanSfântului  Valentin.

În această zi, femeile, fetele şi copiii puneau la gât o monedă găurită din metal strălucitor, de regulă, din argint, legată de un şnur împletit din lână alcătuit din două fire, unul roşu şi altul alb pentru a avea noroc la rodirea câmpului, pentru a nu se pârli de soare şi să se facă frumoase şi drăgăstoase. Mamele prindeau copiilor mărţişorul la gât, la mână sau la picior, ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, obiceiul păstrându-se şi astăzi.

Aceste fire reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul este fie legat la mână, fie purtat la piept.

Mărţişoarele se poartă toată luna martie iar în ultima zi a lunii, înainte de răsăritul soarelui, are loc ritualul scoaterii mărţişorului şi predării lui către natură. În localităţile de câmpie mărţişorul se pune pe un pom înflorit sau pe crengile vişinilor, cireşilor, prunilor. În satele de la munte şi deal, mărţişorul se pune pe măceşul înflorit. Cu monedele de la mărţişoare fetele cumpără vin roşu, pâine şi caş pentru ca toată vara să le fie faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul roşu.

Există credinţa că mărţişorul este ridicat de rândunele şi purtat spre soare, binecuvântând astfel norocul celui care l-a pus în pom sau mai este aruncat în direcţia de unde vin păsările călătoare rostindu-se: "Ia-mi negretele şi dă-mi albetele".

În multe săpături arheologice din Romania s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, este atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor este specifică înţelepciunii bărbatului. Şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii, culorile alb şi roşu fiind considerate până în zilele noastre ca simbol al sexelor.

Argintul este metal lunar iar banul găurit (aidoma pietrei plate cu o gaură la mijloc) este un simbol matricial feminin. Deşi au fost uitate semnificaţiile ancestrale, mărţişorul apare în zilele noastre în forme ornamentale: floare, fluture, buburuză, frunze, specifice constelaţiei simbolurilor feminine. El marchează ascendenţa principiului feminin vizibilă în toate manifestările calendaristice ale începutului de primăvară. Însă o dată cu instalarea verii şi a căldurii soarelui, rolul predominant în această complementaritate o va prelua principiul masculin marcat la noi, printre altele, de jocul căluşarilor.

Odinioară românii celebrau la 1 martie şi “Matronalia”, sărbătoarea femeilor când bărbaţii ofereau daruri soţiilor. La noi însă această sărbătoare s-a  împământenit la 8 Martie de Ziua Femeii o dată cu terminarea zilelor Babelor.

Dorinţa noastră este ca modelele Accent Bijuterii să satisfacă cele mai rafinate şi pretenţioase gusturi.

Despre Accent Bijuterii

Modelele „Accent Bijuterii” se regăsesc şi în magazinul de la Piaţa Romană, str. Mendeleev nr.44 sect.1, Bucureşti.

În acest moment, pe lângă vânzarea bijuteriilor din aur şi argint, magazinul nostru vă oferă şi servicii de reparaţii bijuterii. De luni până vineri un bijutier profesionist vă stă la dispozitie.

Comaccent vă oferă posibilitatea de a oferi cadouri inclusiv partenerilor de afaceri, colaboratorilor, clienţilor sau propriilor angajaţi, cu oferte speciale în funcţie de comanda Dvs.

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/accent-bijuterii/sarbatoarea-martisorului-la-accent-bijuterii