Răspuns surferului însă blogger, domnului Theodor Paleologu Ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului naţional.

Stimate domnule Theodor Paleologu, fiu al tatălui dumneavoastră, actual
Ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului naţional,

Mă bucur că aţi găsit forma optimă de a-mi răspunde pe fond ca un Ministru
în funcţie, adică pe blog-ul personal. Aştept colaboratorul desemnat de
către dvs, ca formă, pentru o discuţie pe fondul problemei.

Până atunci, îndrăznesc să vin în întâmpinarea demersurilor dvs cu tentă şi
formă oficială de a 'demara' desigur, o anchetă pe fond... Înţeleg că
aşteptaţi de la mine dovezi care să vă lumineze pe fond asupra situaţiei
ministerului pe care cu onor îl conduceţi, ca formă.

Aceste dovezi, pe care în mod dezonorant pentru dvs le aşteptaţi de la mine,
îmbracă, ca forma, un demers legal făcut în data de 19 noiembrie 2007 către
DNA, demers ce a căpătat, pe fond, consistenţa dosarului penal nr. 279 din
2007, dosar deschis de către onor instituţia DNA pe numele Iorgulescu
Adrian. O formă fără fond sau nu, rămâne de constatat. Nu mă îndoiesc că în
situaţia în care preluarea mandatului de Ministru al Culturii, Cultelor şi
Patrimoniului naţional s-ar fi făcut cu deplina respectare a normelor şi
legilor în vigoare, operaţiunea de predare-primire a documentelor şi
proiectelor Ministerului Culturii nu ar fi durat numai două ore. Un minim
respect faţă de lege v-ar fi dat posibilitatea să vă edificaţi singur,
singurel asupra dovezilor privind gravele infracţiuni comise de către
predecesorul dvs, dovezi pe care, cu o gravă lipsă de eleganţă faţă de
memoria distinsului dumneavoastră tată, îmi cereţi mie să le prezint.
Consecinţele faptului că aţi semnat 'ca primarul', deşi preluaţi mandatul de
ministru, vă privesc direct, fiind numai responsabilitatea dvs.

Până vă informaţi asupra acestor nereguli şi infracţiuni pe care, pe fond,
vi le-am semnalat, vă pot explica faptul că noţiunea de complicitate prin
inacţiune se află, ca formă desigur, în sfera penală a legilor românesţi în
vigoare.

Altfel, îndrăznesc să vă atrag atenţia că un demers public ce îmbracă forma
unei scrisori deschise, având ca fond cererea de a constata obiectiv starea
dezastroasă în care se găseşte, pe fond, cultura română, un domeniu care
acum vă priveşte personal, ca formă - deşi vremelnic - presupune următoarele
acţiuni din partea dumneavoastră, oficial şi înalt demnitar al statului
Român:

Ca fond - Delimitarea dvs faţă de foştii miniştri ai Culturii, pe care-i
preţuiţi atât de mult, încât să le cântaţi în strună...

Ca formă - Sesizarea corpului de control al primului ministru în vederea
efectuării unui control temeinic la Ministerul Culturii, Cultelor şi
Patrimoniului naţional, acesta fiind singurul minister unde de patru ani nu
s-a făcut descărcarea de gestiune, întrucât ar fi fost găsite evident, mult
prea multe infracţiuni penale.

Principiul complicităţii prin inacţiune, ca definiţie*, presupune:

Ca fond - Fapta unei persoane care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în
orice mod la săvârşirea unei fapte prevazute în legea penală.

Ca formă - Pârnaia. ( am încercat să găsesc o formă cât mai academică de
exprimare în limba Română a fondului problemei )

Pentru a vă demonstra buna mea credinţă, dar mai ales pentru
a 'felicita' totodată instituţia DNA pe această cale şi, implicit, pe
doamna procuror Ioana Constantin, pentru profesionalismul de care a dat
dovadă în instrumentarea dosarului penal nr. 279 din 2007, ataşez câteva
documente edificatoare în acest sens.

Între acestea, puteţi găsi un extras dintr-un autodenunţ
făcut de un funcţionar public din MCC, înregistrat ca document oficial al
guvernului României la cabinetul ministrului Iorgulescu, document care a
fost înlocuit cu un altul având acelaşi număr de înregistrare, aceeaşi dată
şi acelaşi cod de bare, numai că din acesta lipsea chiar subiectul, şi
anume, autodenunţul funcţionarului, care refuza astfel să fie părtaş la
furtul banilor contribuabililor români. Din dorinţa de a-i respecta viaţa
privată, nu fac public numele funcţionarului, mai ales după abuzurile pe
care le-a îndurat, care au mers pânâ la violenţa fizică suportată chiar în
biroul ministrului. Pentru a înţelege pe deplin motivul pentru care trec sub
tăcere numele, vă mai spun că această poveste din biroul ministerial s-a
incheiat la spitalul de urgenţă, unde s-a ajuns cu o salvare chemată în
ajutor de către un coleg.

De asemenea, mai puteţi găsi ataşate documente ce
evidenţiază evoluţia financiară a firmelor înfiinţate de către Adrian
Iorgulescu, precum şi extrasele din Monitorul Oficial care demonstrează
asta, deşi ulterior, el s-a 'retras' din aceste firme, odată cu preluarea
mandatului la MCC. Atât dvs, cât şi procurorii DNA puteţi găsi aici şi
răspunsul oficial al MAE, cu privire la activităţile care, pe parcursul
ministeriatului Iorgulescu, au îmbogăţit conturile aceloraşi firme cu mai
multe milioane de euro, răspuns în baza căruia se poate constata că MAE a
expediat cu 'eforturi considerabile' ceva ce urma să existe fizic peste
aproape o lună, conform notelor interne de recepţie ale MCC- nr. 189 din 6
decembrie 2005, nr. 197 din 14 decembrie 2005 şi nr. 198 din 19 decembrie
2005... Felicitări pe această cale ofiţerilor SIE! După acest adevărat tur
de forţă, nici chiar Triunghiul Bermudelor nu ar mai trebui să reprezinte un
secret pentru ei....

În sfîrşit, veţi mai găsi şi fotocopia unei file din
registrul Biroului Cultură, completată acolo unde se făcuseră modificări cu
pastă corectoare. Orice prostovan ştie că acel registru are 'regim special',
fiind interzise modificările, ştersăturile, lăsarea liberă sau dublarea
numerelor de înregistrare, existând riscul pedepsei cu închisoarea...
Motivul este unul lesne de priceput de către tot vulgul lipsit de parfumul
licenţierii acordate de universitatea la a cărei cantină Emil Cioran a
preferat să mănânce până la sfârşit, rămânând student toată viaţa. Prin
acest registru trec, şi eventual dispar, milioane de euro din bugetul
ministerului, adică bani publici.



La final,vă rog să nu demonstraţi aceeaşi modestie deja
consacrată şi să recunoaşteţi sincer şi deschis că sunt foarte talentat, dar
hotărât să demasc furturile de milione de euro comise în ministerul pe care
acum îl stapâniţi, mai mult ca formă decât ca fond după cum aţi demonstrat
până acum, asta în condiţiile în care mari oameni de cultură români se sting
având o pensie de doar 700 de lei. Voi face asta în ciuda dnei procuror
Ioana Constantin, care prin Ordonanţa nr. 559/P/2008, a dispus, în baza art.
10, lit. d, C.p.p, neînceperea urmăririi penale faţă de Iorgulescu Adrian,
fost Ministru al Cultelor şi Culturii, pentru săvârşirea infracţiunii de
abuz în serviciu contra intereselor publice, prevazută de art. 248, C.p.

Motivarea dnei Ioana Constantin privind soluţia de
neîncepere a urmăririi penale, este jenantă pentru mine ca muzician,
desfiinţând practic ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005 care
spune, printre altele că 'Departamentul Naţional Anticorupţie îşi exercită
atribuţiile pe întregul teritoriu al României, prin procurori specializaţi
în combaterea corupţiei. Aceştia efectuează urmărirea penală în cauzele
prevăzute de Legea nr.78/2000, în condiţiile prevăzute de art.13 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, precum şi în cazul unor
infracţiuni prevăzute în Codul penal ori în legi speciale'. Doamna procuror
face uitat implicit, obiectul propriei îndeletniciri pentru care este
plătită din aceiaşi bani publici pe care ar trebui să-i apere conform fişei
postului pe care îl ocupă. Mă întreb ce spun despre asta colegii doamnei
procuror...

Simt nevoia să vă mai informez că am depus deja contestaţie
la Parchetul de pe lângă Înalta Curte De Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr.
559/2008, în baza dispoziţiilor articolului 278, al. 3, formulând o plângere
împotriva Ordonanţei nr. 559/2008. În drept, îmi întemeiez plângerea în
baza dispoziţiilor art. 278, al. 3, C.p.p.



Deşi constat cu reală, profundă şi nedisimulată bucurie, dar
totodată şi cu un profund dezgust, faptul că procurorii DNA preferă
caltaboşii, ţuica şi mediatizarea sumelor găsite în contrurile
fotbaliştilor, în defavoarea milioanelor de euro furate la Ministerul
Culturii, Cultelor şi Patrimoniului naţional, sper că până la urmă se va
găsi o instanţă care să aibă curajul să facă ordine în această afacere
mizerabilă, care nu are nicio legătură cu ceea ce reprezintă cultura română.

Cu siguranţă, numai uriaşele presiuni făcute de către
politicienii Români asupra DNA, în contextul unei crize profunde, pe care o
trăim la nivel moral şi uman, ar putea justifica inexplicabila conduită
profesională şi morală a procurorilor DNA, demonstrată în abordarea
dosarului penal nr. 279 din 2007.

Conform principiului complicităţii prin inacţiune pe care îl detaliez mai
jos (ca extras din codul de procedură penală), alături de fostul ministru
Adrian Iorgulescu, acest dosar vă priveşte acum şi pe dvs în egală
măsură,domnule Paleologu, deoarece aţi fost sesizat în legătură cu
ilegalitaţile din minister, aşa cum sesizat a fost şi predecesorul dvs. de
către oamenii din subordine.

Ştiu că o eventuală condamnare la închisoare a unui ministru
reprezintă un precedent extrem de periculos pentru toată clasa politică.
Adevărat să fie că acesta este unul dintre motivele pentru care colegii dvs
de guvernare din PSD se străduiesc din toate puterile să muşamalizeze
furturile din ministerul pe care îl conduceţi (conform informaţiilor venite
pe 'surse')?.

Poate că domnul Ioan Onisei - secretar de stat- vă poate
detalia implicarea oamenilor de la vârful PSD în 'curăţirea' rapoartelor de
control ale Curţii de Conturi, făcute la Ministerul Culturii, Cultelor -
acum- şi Patrimoniului naţional. Poate că această cosmetizare a rapoartelor
să fie rodul promisiunilor de 'ungere' a nebănuitelor căi ce duc spre
avansare în ierarhia Curţii de Conturi? Poate legăturile membrilor comisiei
de control a Curţii de Conturi cu directoratul SRI sa explice motivaţia
acestui NUP dat lui Iorgulescu?

Sigur că toate acestea sunt numai întrebări legitimate de
profundă necunoaştere a realităţii, întrebări iţite în mintea unui artist.
Scuze, ştiu că mai nou neamul este învăţat cu artiştii măscărici sau milogi
şi cam atât. Dar dacă... însă...



În speranţa că nu veţi rămâne o formă lipsită de fond în
fruntea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului naţional, vă asigur
o dată în plus de aleasa consideraţie pe care o port tatălui dvs, un 'golan'
notoriu foarte apreciat şi respectat. Sper să puteţi depăşi condiţia de fiu
al propriului dumneavoastră părinte, atât ca formă cât şi ca fond.