Strategia Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului – deficitară și ineficientă în abordarea sexualității

Semnatarii memoriului, printre care se numără Asociația Părinților pentru Educație Sănătoasă, Alianța Familiilor din România, Asociația PRO VITA – filiala București, Asociația Familiilor Catolice și Asociația Medicilor Catolici – București, apreciază că este cu neputinţă de admis ca un document de asemenea importanță să conţină, în privinţa sexualităţii, doar obiectivul de „prevenire a sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor”.

Sarcinile nedorite sunt un efect, şi nu o cauză a problemelor tinerilor de astăzi privind sexualitatea. Există sute de studii independente, realizate în Statele Unite şi Europa, care demonstrează că principala cauză a tulburărilor şi disfuncțiilor sexuale, psihologice, biologice şi de integrare socială o constituie începerea vieţii sexuale la o vârstă timpurie, precum şi promiscuitatea sexuală.

Astfel, rezumativ vorbind, scăderea vârstei primei relaţii sexuale şi frecvenţa schimbării partenerilor sexuali sunt proporţionale cu:

* incidenţa bolilor cu transmisiune sexuală;
* incidenţa crescută a cancerului cervical;
* creşterea de trei ori a ratei depresiilor, faţă de tinerii care practică abstinenţa sau se căsătoresc;
* creşterea de 5 ori a tentativelor de sinucidere la fete şi de 7 ori la băieţi faţă de tinerii care rămân abstinenţi sau de cei care se căsătoresc;
* creşterea consumului de alcool şi de droguri;
* creşterea incidenţei comportamentelor infracţionale;
* scăderea performanţelor şcolare şi profesionale;

Aceste probleme pot fi considerate la fel de importante cum este şi problema sarcinilor nedorite la adolescente.

Însă, apreciază organizațiile semnatare, niciuna dintre problemele de mai sus nu poate fi rezolvată cu contraceptive şi acces la avort, după cum sugerează, direct sau indirect, proiectul Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, prin promovarea „sănătăţii reproducerii” şi a aşa-zisei „planificări familiale”.

Mai mult, studiile statistice demonstrează că nici măcar ponderea sarcinilor nedorite nu scade prin această pseudo-soluție. Educaţia pentru contracepţie şi avort, care presupune cel puțin o tolerare, dacă nu o încurajare tacită a actului sexual la o vârstă timpurie şi a schimbării frecvente a partenerilor, nu face decât să stimuleze aceste comportamente. Dar o viaţă sexuală dezordonată, la vârsta adolescenţei, coroborată cu prezenţa unor comportamente de risc, va mări incidenţa sarcinilor nedorite, prin erorile și eșecurile inerente în folosirea mijloacelor contraceptive.

În Statele Unite, soluţia pentru prevenirea sarcinilor și a bolilor venerice a fost găsită în dezvoltarea programelor de educaţie pentru abstinenţă, care a constituit în majoritatea statelor americane, timp de aproape două decenii, singura educaţie sexuală acceptată în şcoală. Aceasta, coroborată cu o instruire inclusiv a părinţilor, a dat bune rezultate pentru sănătatea sexuală, psihologică şi biologică a tinerilor.

Având în vedere toate acestea, semnatarii memoriului apreciază că prin concentrarea strategiei exclusiv pe prevenirea sarcinilor nedorite, Strategia propusă de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale se situează complet în afara problemei de fond: „Insistăm, aşadar, ca obiectivul principal să fie cu adevărat o educaţie pentru sănătate, care să aibă ca reper ultimele cercetări în domeniile educaţiei şi sexualităţii umane, precum şi a unicului loc propriu de manifestare a relaţiei sexuale, care este familia. Formularea obiectivului trebuie să acopere realitatea problemei şi nu să fie limitativă şi reducţionistă, cu o eficienţă minimă sau inexistentă pe termen scurt şi cu una negativă pe termen lung, cum este în prezent.”

O altă observaţie este necesitatea introducerii în documentul strategic a unui alt obiectiv specific: prevenirea şi combaterea expunerii copiilor şi adolescenţilor la pornografie. Efectele dezastruoase ale consumului de pornografie pentru sănătatea mentală și abilitățile sociale au fost foarte bine documentate în ultimii ani. În România, se constată o creştere alarmantă a incidenţei consumului de pornografie la copii şi adolescenţi; în acest context, lipsa unui obiectiv bine definit pentru lupta contra acestui flagel ne lasă mult în spatele celorlalte ţări europene. În Marea Britanie, de exemplu, pentru protejarea copiilor s-a recurs chiar la filtrarea și restricționarea accesului la materialele cu conţinut pornografic.

O altă problemă identificată de semnatarii memoriului este dezechilibrul dintre încurajarea creșterii participării copiilor, inclusiv prin structurile elevilor, la deciziile care îi privesc și tendința de a diminua puterea de decizie a familiei. „Reamintim că familia este cadrul social optim pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, tocmai din cauza lipsei de maturitate a acestuia din urmă. Nu putem fi deci de acord cu desconsiderarea drepturilor parentale, întărite de Constituție și tratatele internaționale, și cu ‘etatizarea’ copilului.”

Semnatarii memoriului își asumă continuarea dialogului cu structurile administrației centrale și locale și cu toți factorii de decizie și urmăresc să informeze corect și prompt părinții pentru luarea măsurilor optime de protejare a copilului și de promovare a drepturilor reale ale acestuia.