Declaraţia organizaţiilor umanist seculare faţă de proiectul de Lege al Educaţiei Naţionale

Actualul proiect de lege a educaţiei nu a ţinut cont de principiile de mai sus sau de informaţiile privitoare la tarele tipului de educaţie religioasă desfăşurat în România. A desconsiderat şi prevederile explicite ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului al cărui art. 25 (3) stabileşte: „Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbată fără consimţământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi aleagă singur religia. În plus, a introdus o prevedere cu consecinţe agravante căci, conform cu art. 16 alin. 2 al proiectului de lege: „La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de educaţie religioasă. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină.”

Educaţia religioasă de tip confesional nu poate fi obligatorie, căci ar încălca în acest caz libertatea de gândire, conştiinţă şi religie a elevilor şi părinţilor. Asupra acestui aspect s-au pronunţat, de mai multe ori, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. A obliga părintele să ceară, pentru copilul său, nefrecventarea orelor de educaţie religioasă echivalează cu a îl pune pe cel dintâi în situaţia de a solicita în scris respectarea unui drept. Or, drepturile nu sunt „acordate”, ci sunt recunoscute. Prin procedura existentă şi reluată de noul proiect de lege a educaţiei, educaţia religioasă capătă o dimensiune obligatorie, în ciuda faptului că rămâne confesională.

Mai mult, procedura nu rezolvă celelalte probleme ridicate de înregistrarea din oficiu a elevilor la orele de educaţie religioasă, perpetând în schimb practici neprincipiale şi ilegale. Statul nu are dreptul să facă presupuneri asupra identităţii religioase a părinţilor. Solicitarea de informaţii asupra opţiunilor religioase a părinţilor încalcă prevederi constituţionale, precum şi recenta Lege nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care interzice la art. 5, alin. 5 „prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenenţa la culte, cu excepţia desfăşurării lucrărilor de recensământ naţional aprobat prin lege…” Pentru a fi compatibil cu tratatele internaţionale şi cu legislaţia României, art. 16 alin. 2 al proiectului de Lege al Educaţiei Naţionale trebuie răsturnat: „(2) Participarea la orele de educaţie religioasă se face la solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit.”

Organizaţiile umanist seculare semnatare ale acestei declaraţii se pronunţă pentru o educaţie religioasă în care elevii să obţină informaţii despre istoria şi ideile religioase, având alocată un număr rezonabil de ore în raport cu celelalte discipline. Solicităm Guvernului şi Parlamentului să intervină în acest sens asupra proiectului de Lege a Educaţiei Naţionale. Dacă Parlamentul va adopta actuala formulă care prevede obligarea părinţilor sau tutorilor să ceară în scris nefrecventarea orelor de educaţie religioasă, îi vom sprijini pe aceştia să se adreseze instanţelor de judecată pentru încălcarea libertăţii lor de gândire, conştiinţă şi religie, inclusiv în demersurile înaintate la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Semnează:
Emil Moise
Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă

Gabriel Andreescu
Centrul pentru Conştiinţă Critică

Atila Nyerges
Asociaţia Secular-Umanistă din România