VOLUNTARIATA - Primadona manelismului liric din opera de 2.99 parale a lui MaimultVerdi *

BUCURESTI - 11 februarie 2010

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

Anul European al Creativitatii si Inovarii s-a topit in ceata crizei si credul de angajat ce mi-s, n-am putut face pasul decisiv in 2010 fara niste angajamente traditionale, comerciale aproape – vraja proximitatii Valentine ma acapareaza discret se pare. Asadar mi-am jurat in barba sa vin cu ceva gratios, inovativo-creativ, la inceput de an, compensand pe undeva consultanta manageriala cazona, marginita si frustrata pe care ma tot stradui s-o administrez in jur, cu definite joy, de altfel, inclusiv sectorului atat de non-profit. Fiat lux si o muza rujata european planeaza elegant din eterul tele-mass-media, falfaind solutia tocurilor lungi ce nu mai suporta niste flinte autohtone scurte in viziune.

VOLUNTARIATA  -  Primadona manelismului liric din opera de 2.99 parale a lui MaimultVerdi *

Carevasazica romanii nu s-ar prea inghesui intr-ale voluntariatului – tabu de cea mai larga inspiratie europeana ... donc. Sigur, o initiativa de promovare a actiunilor Bruxelles-ului este binevenita – anul 2011 fiind declarat Anul European al Voluntariatului – dar metoda, modelul si faconul ma sidereza un pic de ceafa.
Pe fundal imagistic strasburgian cu rol evident de model civilizator, aflu inmarmurit de rusine ca numa’ fo 2, 3, 4 jdemii de romanasi servesc anual sub flamura sfanta a voluntariatului, procent infirm de populatie dezabuzata la nesimtire, tragand in jos si gogoloaiele statistice generale, continentale. Ma iau cu manurile toate de cap si incerc sa cuget, spasit dar consistent in consternarea mea. Si iata ce mi-am zis:
1.La o numaratoare nesabuita, in Romania se lafaie niste milioane bune de voluntari pe viata, talibanici chiar in fervoarea cu care isi doneaza lunar lefurile grase unor amarate de multinationale care ii tin in puf de alimente, medicamente, energie, si chiar bautura si tiutiun. Dechilin (ard.), se mai rasfoiesc cateva milioane de extremisti prin agricultura, care iarasi de cand se stiu, muncesc pamantul si animalele si pe ei intr-o veselie non-profit admirabila sau detestabila, in functie de cum bate vantul – the Wind of Change, of course.
2.Comparatiile cu Vestul performant si in voluntariat ca mentalitate si implicare sunt pertinente hais-cea, daca ne uitam lejer peste umar la niste zeci de ani de autostrazi, huzur bugetar personal, calitate generala a vietii. In Romania mai ‚Rasuna Valea’ pe la urechi pensionare si acum, iar munca patriotica nu-i doar o vorba-n vantul trecut fara urma. Ne bucuram de o lunga traditie in voluntariatul fortat, asezonat cu frecatul mentei si irosirea vietii pe ogoare, stadioane si-n uzine. Dar iata, voluntariatul veritabil ne revendica acum pentru propasirea pe noi culmi ale implinirii umane, caci tot ceea ce nu ne omoara, ne intareste, cum zicea un filozof german nazuros, si de altfel se stie ‚Arbeit macht frei ...’ Heil Sictir!
Exemplele zdrobitoare cu americani si engleji care se rup in figuri la labele parfumate ale zeului Voluntariat sunt naturally disputable. Cand te hotarasti sa-i folosesti ca bau-bau ideologic nu strica sa fi indurat privilegiul aparte de a trai, munci, make a living chiar in societatea britanica, par exemple, si nu intre doua avioane, ci intins pe cativa ani de lumina iluminista.
Tiens, ai putea decela motivatii adanc umane la nivelul voluntariatului de rand, civilizat si performant, cum ar fi cautarea disperata a companiei altora ca remediu impotriva alienarii, singuratatii si lipsei de perspectiva, alungarea plictisitorului spleen sau simply cosmetizarea resume-ului si slabitul celulitei.
3.Ocupandu-ma cu de-ale ongistilor si non-profitului de ceva vreme buna, pe dinauntru si pe dinafara, de-a lungul si de-a latul Europei, am avut ocazia sa relationez, sa lucrez si sa evaluez poate mii de asemenea organizatii, am prieteni, colaboratori si parteneri in acest mediu specific, atat de eterogen si contradictoriu.
Cunosc suficient de bine modul de organizare, functionare si abordare al ONG-urilor, managementul resurselor sau cultura organizationala. Am acordat consultanta mai platita, mai nu, unui numar semnificativ de asemenea structuri, stiu cum ajungi ONGist de frunte cu avantaje directe, indirecte si conexe si pana la urma este o maniera de a-ti asigura traiul pe lume, painea zilnica sau chiar un os gustos de ros, sansele crescand daca te orientezi in preajma glamour-ului, vedetismului, mass-mediei sau multinationalelor. Deranjul karmic apare cand ifosele si rasinile trec la lectii si ratoiri eco-educative, cu autoritatea unei notorietati de bon-ton si statistici maneloide menite sa biciuiasca simturile nesimtite. Baietii si fetele, care tin sa guru-izeze subtil sau socant, au in general asigurat viitorul zilei de maine, un trai decent si o perspectiva luminoasa, ceea ce pentru omul de rand apt de mustruluire si voluntarizare, reprezinta de multe ori un vis greu accesibil. Seicii voluntarilor au cam tot ce le trebuie, asa ca ceva mai multa decenta, bun-simt si low profile nu ar avea cum sa le strice. Pana la urma totul se reduce la omenescul primar, la interese materiale machiate elegant, trendy si ieuropean.
4.Apropos de multinationale, cu politicile lor CSR de implicare vibranta fara numar, fara numar in viata comunitara trebuie totusi constientizat permanent fundamentul inevitabil – INTERESUL, sub o forma sau alta, finalmente FINANCIAR. Volens-nolens modelele actuale de business contin elemente inovative, dar ‚make no mistake’ – nimic nu se face din bunatate sau realmente gratis. Prefacatoria este unanim acceptata, iar relationarea cu ONGistii face parte din model, iar fraierii de ocazie sunt momiti mai nou sa devina voluntari, ca ostas s-a demodat. Sigur, voluntariatul in sine este o initiativa mai mult decat laudabila, poate dovedi o facere de bine remarcabila si are de multe ori o contributie complementara, mai ales acolo unde statul este slab, lenes, inadecvat, daca nu chiar ticalos.
Am vazut tot in vremea asta un reportaj din Polonia, unde o multinationala in domeniul alimentar s-a implantat in detrimentul fermierilor, fauritorii adevarati ai unei hrane adevarate. A aparut si un profesor universitar, care in cateva fraze a diagnosticat abrupt, dar iarasi cat se poate de adevarat, situatia respectiva, drept care incerc sa reproduc ce am priceput si eu: Lumea i.e. sistemul nostru socio-economico-cultural asa cum il stim, este condusa de marile grupuri financiare. Guvernele sunt datoare acestor grupuri de interese financiare si prin urmare nu au de ales, trebuie sa le faca jocul. De altfel, combinatorica mai mult sau mai putin subtila intre politic si economico-financiar inlesneste cel mai adesea aplicarea in viata de zi cu zi a acestui INTERES, coafat bineinteles, umanizat si administrat multimii democrate, care abia asteapta sa inghita galuste, numai sa fie mintita frumos. Ei bine, voluntariatul se misca si el, in felul lui, in aria aceasta de referinta, respectiv este prezentat atragator, cu nelipsite intentii moraliste, dar at the end of the day, se intemeiaza tot pe initiative de sistem si se inchina, vai, la acelasi sfant INTERES.
Toti cei care au manageriat ceva in viata lor, cei care conduc, sau daca vreti isi asuma atributii de leadership, intreprinzatorii sau initiatorii de proiecte stiu acest adevar esential. Totul se misca in functie de INTERESE. Pentru cei socati in cortexul lor intim, aproape gata sa le plezneasca coarda cea sensibila, voiu a aduce enfin doua omagii binemeritate. In primul rand trebuie slaviti voluntarii, marea masa a oamenilor blanzi, cinstiti si harnici, care se inalta uneori in activitati ce i-ar face sa roseasca chiar si pe unii reprezentanti ai clerului. Iar in ceea ce ii priveste pe managerii platiti ai unor ONG-uri, pragmatici propovaduitori ai voluntariatului, trebuie spus, totusi, ca de pe urma lor ramane un bine concret, fie el verde de fotosinteza, omenesc, tehnologic sau paradigm shifting. Pe cand de pe urma unor critici ca mine, chiar bine intentionati si cu adevarul cinic in protap, nu se alege nimic palpabil, hardware. Poate si de aceea, atunci cand lucrezi cu binele absolut, o anumita retinere, umilinta chiar, decenta si realmente bun-simt trebuie asumate din toate directiile.
5.Credibilitatea demersului este sustinuta eficac de idealizarea spre beatificare a unor monstrii sacri hollywoodieni e.g. Sharon Stone sau Brad Pitt, asortati cu vedetute autohtone care se implica in zanarit si monacoreala de ar face si pietrele sa suspine. Pietre Swarovski, de buna-seama. Respect ... poate pentru acele vedete care macar stau in banca lor, rumegandu-si cinstit bafta unei vieti misto, scutindu-ne de implorarea atentiei si admiratiei neprecupetite ca la piata. The rest is history, caci timpul curge si in telenovele, fie ele manageriale si de succes intim. Lucrul cu binele absolut nu e la indemana oricui.
6.Bine, bine si atunci ce ramane, ce punem in loc daca feeria voluntariatului se fasaie sulfuros? For a change niste seriozitate, lucru bine-facut, management performant cu bugete echilibrate, poate? Proiecte results-oriented si ceva profesionalism autentic? In acelasi timp, o atitudine realist-critica fata de siliconarea unei problematici altfel profund umane si de o valoare intangibila it’s a must. Iar daca am sarit calul, iata ce-am observat de pe partea cealalta a coamei. La urma urmei si vorbind de vedetufe sau vedetrufe ma uit la Ioan Holender intervievat de Eugenia Voda. Asta si ca sa ramanem pe terenul operei. Este nevoie de modele? Iata-le, dara, chiar daca poate parea un demers voluntarist. Sau Iosif Sava cu vocea de neuitat indemnandu-si publicul: “Duceti-va copiii la Salzburg”. Si asta nu numai pentru ca acolo s-a nascut un voluntar celebru, care de cateva sute de ani imbogateste, nu doar sufleteste, pe multi.
*Acest articol trebuie tratat ca un pamflet, iar unele personaje par ireale
__________________________________________________________
Mihai COSTEA
Senior Advisor



Despre BROMOTION Bruxelles

BROMOTION Consultancy

Bruxelles

Liaison with EC, EP – Reprezentare Bruxelles, acreditare la EP
Activitati: lobby & advocacy, management de proiect, concept energetic, planuri de afaceri, strategii dezvoltare, studii de (pre)fezabilitate, analize, evaluari.
Domenii majore de interventie:
•eficienta energetica – surse regenerabile
•dezvoltare urbana integrata, incluzand elemente inovative – parteneriate public-privat si instrumente de inginerie financiara JESSICA
•dezvoltare rurala – LEADER
•dezvoltare IMM-uri – instrumentul inovativ JEREMIE
•agregare parteneriate win-win ¬ aderarea la platforme si retele europene


Mihai COSTEA
mihai_costea@bromotion.be

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/bromotion-bruxelles/voluntariata-primadona-manelismului-liric-din-opera-de-2-99-parale-a-lui-maimultverdi