CCIB sprijină ofensiva societăţii civile pentru mai mult spaţiu verde în Capitală

„La prima vedere, implicarea consecventă a CCIB în campania de prevenire şi combatere a efectelor dezastrelor poate părea surprinzătoare. Să nu uităm însă, că oamenii de afaceri sunt, în primul rând, cetăţeni, deci, cu alte cuvinte, locuitori ai cetăţii. Implicarea comunităţii de afaceri în rezolvarea problemelor societăţii - iar prevenirea dezastrelor este una dintre cele mai acute - este un fapt firesc pentru că oamenii de afaceri fac parte integrantă din societate şi nu pot exista în afara ei”, a afirmat dipl. ec Ştefan D. Popa, preşedinte director general al CCIB în alocuţiunea de deschidere.

Accentuând importanţa prevenirii şi pregătirii populaţiei pentru situaţiile de criză cauzate de calamităţile naturale, preşedintele CCIB s-a referit la parteneriatul încheiat de Camera Bucureştiului cu Prefectura Municipiului Bucureşti şi lanţurile de hiper şi supermarketuri din Capitală, la care au subscris şi manageri, oameni de afaceri reprezentand firme de anvergură din Capitală.

Este nevoie de implicarea activă a ONG-urilor pentru elaborarea unei strategii naţionale de acţiune în situaţii de urgenţă şi a unei strategii de protecţie a mediului, conform modelului european, a mai spus Mioara Mantale.

„Am solicitat de foarte multe ori primarului Capitalei să gândească o strategie la nivel de Capitală, astfel încât primăriile de sector să nu facă altceva decât să pună în practică ceea ce se gândeşte la nivelul Primăriei generale, pentru că organizarea secţionată nu ajută la dezvoltarea armonioasă. În aceste condiţii de dezvoltare neunitară a oraşului riscăm să pierdem suprafeţe întregi de verdeaţă“, a mai declarat Mioara Mantale. Domnia-sa a adăugat că se impune şi modificarea legii fondului funciar, pentru că „odată cu retrocedarea unor terenuri, persoanele care intră în posesia acestora desfiinţează spaţiul verde. Autorităţile locale ar trebui să se impună, să cumpere aceste spaţii verzi şi să le administreze pentru parcuri“.

Particianţii la această masă rotundă au convenit să creeze o reţea naţională a organizaţiilor neguvernamentale de mediu.

ONG-urile, multe dintre ele activând pe bază de voluntariat, au apreciat că implicarea autorităţilor în programele de mediu şi de gestionare a unor eventuale dezastre este insuficientă, mai ales în oraşele mari şi în capitală.

În ciuda controalelor şi amenzilor usturătoare, a avertizărilor transmise primăriilor de sector şi societăţilor de salubrizare, Bucureştiul rămâne un oraş murdar, a declarat Mihai Mânzat, comisar al Gărzii de mediu. Edilii capitalei se fac vinovaţi şi de grave încălcări ale regimului spaţiilor verzi, singurul sector în care a fost creat un părculeţ fiind sectorul 3, a punctat vorbitorul. Astfel, numai în primul semestru al acestui an, Garda de mediu a aplicat amenzi în valoare de 57 milarde lei vechi societăţilor comerciale şi instituţiilor publice, inclusiv spitalelor şi a dipus închiderea unei societăţi comerciale pentru gestionarea neregulamentară a deşeurilor periculoase, punând în pericol sănătatea populaţiei.

Departamentul de Presă