“Iranul este astazi independent din punct de vedere al productiei agricole”, a declarat E.S. Hamid Reza Arshadi, ambasadorul Iranului la Bucuresti

„Ma simt in largul meu atunci cand sunt abordate subiecte comerciale, dat fiind ca posturile pe care le-am detinut pana in prezent, in cadrul misiunilor diplomatice ale Iranului peste hotare, dar si in ministerul de resort de la Teheran, au avut profil economic“ a subliniat oaspetele.

„Tarile noastre au un potential care se situeaza mult peste nivelul la care au ajuns relatiile comerciale si de cooperare, desi acestea din urma au inregistrat o oarecare crestere in ultimii ani. In prezent, in Iran exista o preocupare sustinuta pentru privatizarea firmelor importante, a unor domenii industriale cu pondere semnificativa.“

Diplomatul iranian si-a exprimat dorinta de a avea acces la un volum cat mai mare de date privind exportatorii si producatorii din Bucuresti si nu numai. „Comertul este ca o strada cu dublu sens, este un domeniu in care trebuie lucrat in echipa. Cel mai mare obstacol in promovarea comertului este lipsa de informatie. M-am adresat Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, precum si altor organizatii similare, dat fiind ca principalul partener in dinamizarea relatiilor economice sunt tocmai camerele de comert. Am explicat unor firme iraniene ca a percepe Romania ca o simpla tara est-europeana este o eroare, aceasta piata a carei crestere este potentata de recenta aderare la Uniunea Europeana, fiind si statul membru UE cel mai apropiat geografic de Iran .“

Hamid Reza Arshadi a solicitat sprijinul CCIB pentru organizarea unui seminar in vederea promovarii reciproce a investitiilor, precum si a unui schimb de delegatii economice la Bucuresti si Teheran, ocazii cu care sa fie abordate subiecte concrete, care pot valorifica traditia de peste un secol a raporturilor diplomatice si economice bilaterale.

Dintre domeniile economiei iraniene care ar putea deveni de interes pentru partenerii romani, ambasadorul Hamid Reza Arshadi a mentionat nanotehnologiile si biotehnologiile, productia de fiole si alte materiale sanitare. “De asemenea, in contextul verii secetoase din acest an, faptul ca Iranul, care pana de curand a importat cereale, inclusiv din Romania, a reusit sa isi asigure un nivel al productiei care nu numai ca satisface cererea, dar creeaza disponibilitati de export, poate fi o veste importanta pentru partenerii nostri din tara dvs.” Printre posibilele atractii ale economiei iraniene, Hamid Reza Arshadi a mai amintit exportul de tractoare, bogatele resurse de gaze si altele.

Ca un vechi cunoscator al potentialului economic al Iranului, presedintele CCIB a subliniat ca trebuie valorificata si complementaritatea celor doua economii, motiv pentru care schimbul de delegatii si organizarea de seminarii ar fi binevenite pentru a putea fi identificate posibilitatile concrete de impulsionare a legaturilor de afaceri. „Un moment prielnic pentru intalnirea membrilor celor doua comunitati de afaceri ar fi deschiderea Targului International Bucuresti“, a propus Stefan D. Popa, care a afirmat ca relatiile directe si informatiile sunt astazi mai valoroase decat banii insisi. In acest context, Stefan D. Popa a prezentat capacitatea si experienta CCIB de a organiza seminarii si conferinte.

Dupa ce a trecut in revista prezentele romanesti la targuri si alte manifestari organizate la Teheran si Ispahan, aratand astfel ca exista un cert interes din partea comerciantilor romani pentru promovarea legaturilor economice cu Iranul, presedintele Camerei bucurestene a transmis comunitatii de afaceri iraniene invitatia de a investi in proiecte majore din Romania, cum ar fi constructia unui complex hidroenergetic pe Dunare, care sa faciliteze circulatia navala si pe cea rutiera – prin regularizarea cursului fluviului si prin construirea unui pod, dar care sa includa si o hidrocentrala, pentru a stimula productia de energie electrica ieftina si curata.

De asemenea, presedintele CCIB a mai propus ambasadorului Hamid Reza Arshadi sa prezinte investitorilor iranieni oportunitatea de a construi fabrici in parcurile industriale romanesti ceea ce, pe langa avantajele financiare, ar permite accesul facil pe piete est-europene si balcanice al unor produse ce ar fi realizate pe teritoriul Uniunii Europene.

In finalul intalnirii, Stefan D. Popa a aratat ca atat relatiile economice romano-iraniene, cat si turismul, ar putea fi dezvoltate mai rapid daca se vor gasi formule cat mai avantajoase de transport naval (inclusiv prin intermediul portului Constanta), dar si feroviar si aerian.

Departamentul Presă