CCIR a lansat studiul privind percepţiile mediului de afaceri asupra economiei

Studiul a fost comandat de CCIR şi realizat de TNS România pe un eșantion de 500 de firme de la nivelul întregii ţări. Este al doilea an în care CCIR pune la dispoziția mediului de afaceri, opiniei publice în general, un amplu barometru al percepției oamenilor de afaceri cu privire la mersul economiei.

În 2016, reprezentanţii firmelor din România manifestă un grad de optimism moderat.

Potrivit studiului, principalele măsuri economice care ar conduce la îmbunătățirea activității economice a companiilor din România sunt: reducerea fiscalității (49%), reducerea birocrației (14%), facilitarea obținerii de fonduri europene (9%) și reducerea TVA-ului/simplificarea procedurilor de returnare a TVA (9%).

Principala problemă este lipsa  de personal calificat (în creștere cu 9% față de 2015) și concurența de pe piață (în creștere cu 8%), ceea ce înseamnă și existența unui număr mai mare de jucători, firmele cu capital românesc remarcând în mod deosebit impactul resimțit în fața concurenței multinaționalelor.

“Forța de muncă a devenit o problemă și ne apropiem de o criză. Lucrurile ar fi foarte simple dacă sistemul românesc de învățământ s-ar intersecta undeva cu economia reală. (...) Probabil menținerea acestor catedre cu orice preț duce la acest sistem anevoios de pregătire a forței de muncă.(...) Nu există această legătură între Ministerul Educației și mediul de afaceri. Modele sunt: învățământul dual, fie cel german sau austriac, și el funcționează cu rezultate spectaculoase. Acest lucru trebuie generalizat, extins la nivel naţional, nu trebuie să fie doar în mâna unor multinaționale care își permit să susțină acest învățământ dual”, a declarat Președintele CCIR.

Interesant este și faptul că 44% dintre respondenți remarcă reducerea corupției din administrația publică, 64% dintre reprezentanţii companiilor apreciind activitatea DNA (în creștere faţă de 2015).

Întrebările au vizat și activitatea organelor fiscale, accesibilitatea licitaţiilor publice, dar și gradul de încredere acordat CCIR, în creștere față de anul anterior.