Sistemul cameral s-a reunit la Bucuresti pentru a discuta posibilitatea accesarii fondurilor transfrontaliere

“Intreg sistemul cameral poate fi beneficiarul fondurilor transfrontaliere prin parteneriat intre camerele situate in zone de granita care beneficiaza de aceste fonduri si cele care teroretic n-ar putea fi eligibile.
Una dintre initiativele CCIR este aceea de a invita in Romania presedintii camerelor vecine (Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria si Ungaria) alaturi de reprezentantii nostri din teritoriu pentru a discuta proiectele concrete pe care le putem dezvolta”, a declarat presedintele CCIR.

In prima parte a intalnirii, discutiile au avut ca tema centrala introducerea componentei de dezvoltare a mediului de afaceri in cadrul prioritatilor fondurilor transfrontaliere. Desigur, o astfel de masura va trebui dublata si de includerea cheltuielilor pentru infrastructura necesara in categoria celor eligibile.
Masura ar fi benefica in special pentru cooperarea transfrontaliera cu Moldova si Ucraina, unde mediul de afaceri necesita o impulsionare.
Un alt element abordat de participanti a fost mentionarea distinctiva a camerelor de comert ca beneficiari ai fondurilor transfrontaliere acolo unde este specificata doar titulatura de ONG. Desi camerele de comert sint ONG-uri, exista situatii in care beneficiare sunt numai cele ce dezvolta un anumit profil.

O alta parte a discutiilor s-a axat pe modificarea legislatiei privind achizitiile publice in Romania si impactul asupra functionarii BRM si a terminalelor.
Unul dintre punctele sensibile il reprezinta legislatia secundara care nu defineste cu exactitate tipul de marfuri ce pot fi tranzactionate de bursa.
“Este stiut faptul ca numai materiile prime pot fi tranzactionate pe BRM, insa un produs poate fi considerat azi materie prima, iar maine poate avea cu totul alt statut.
In momentul de fata, desi legislatia romana prevede marfuri fungibile, pentru BRM si pentru terminalele sale din teritoriu, actvitatea este blocata din cauza faptului ca pentru Romania, de exemplu, motorina nu este o marfa de bursa, respectiv nu este o materie prima”, a declarat Diana Spinciu, director management legislatie in cadrul BRM. “In masura in care trendul acesta va continua, este foarte posibil sa ajungem intr-o zona perfect haotica in care asupra unui produs pot exista pareri divergente care pot conduce catre blocaje”.
Solutia identificata consta in definirea exacta, in continutul ordonantei, a termenului de materie prima si propunerea unei liste de produse tranzactionabile prin bursa.


In problema achizitiilor publice – cea de a treia tema abordata in cadrul intalnirii - o mare nemultumire este starnita de discrepanta dintre textul original din legislatia UE si traducerea lui in limba romana.
Domnul Marius Gogescu, presedintele ANRMAP, a informat pe cei prezenti ca exista un proiect de modificare a ordonantei 34 care prevede marirea pragurilor valorice si scurtarea timpilor de asteptare la CNSC (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor).

“Am facut multe clarificari in cuprinsul ordonantei. In ceea ce priveste rapiditatea raspunsului CNSC, solutiile sunt doua. Prima ar fi marirea amenzilor pentru cei ce incalca sistemul de achizitii publice, iar cea de a doua introducerea taxei pentru depunerea contestatiei, masura ce ar fi luata impotriva celor ce blocheaza sistemul”, a precizat domnul Marius Gogescu.

“In concluzie, dorim o simplificare a procedurilor de aplicare pentru achizitiile publice, dorim sa existe o omogenitate si stabilitate in reglementarile si procedurile de aplicare si, in final, noi, sistemul cameral, sustinem ridicarea pragurilor valorice in sistemul achizitiilor publice”, a spus in incheiere presedintele CCIR.