Bucurestii familiei Minovici

BUCURESTI - 6 noiembrie 2013

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

JOI 07. 11. 2013 ora: 18:00
Manifestarea organizată în parteneriat cu Muzeul de Artă Populară „ Dr. Nicolae Minovici”, sub egida Muzeului Bucureştiului.
Prezintă:
Dr. Octavian BUDA: „ Priorităţile ştiinţifice iniţiate de Mina Minovici şi Nicolae
Minovici în domeniul medicinii legale”
Dr. Adrian MAJURU: “Semnificaţia istorică şi muzeografică a Muzeului de Artă
Populară Dr. Nicolae Minovici”
Participă:
dr. Vladimir BELIŞ, dr. Augustin IOAN, dr. Nicolae Şerban TANAŞOCA,
drd. Oana MARINACHE
Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

Bucurestii familiei Minovici

„Pentru România modernă, BUCUREŞTII au fost dintru început centrul urban şi cultural cel mai bine conturat şi cel mai atractiv spaţiu cosmopolit, care oferea alternative profesionale şi culturale. Către mijlocul secolului al XIX – lea, întâlnim aici o societate multietnică, diversă sub raport profesional. Importul de modernitate ca model instituţional, social, cultural şi imaginar nu s-a petrecut numai prin preluare ţi imitare, ci mai degrabă prin permanentizarea unei coexistenţe plurietnice, a multiculturalismului în societatea bucureşteană. Fără aceste realităţi, Bucureştii nu ar mai fi avut trăsăturile unui oraş cosmopolit după 1900. Capitala absorbea elemente sociale de o mare diversitate etnică, confesională şi culturală, ceea ce a contribuit substanţial, alături de elita politică şi intelectuală, aristocratică prin excelenţă la modernizarea societăţii bucureştene, în particular şi a celei româneşti, în general. (Adrian MAJURU,BUCUREŞTI, Povestea unei geografii umane”, Editura Institutului Cultural Român, 2007)

Temele abordate vor fi: analiza societăţii bucureştene la începutul secolului XX, prezenţa celor 3 fraţi intelectuali Minovici ( Mina, Nicolae şi Ştefan) în evoluţia ştiinţelor medicale româneşti din acea vreme şi a farmacologiei, moştenirea ştiinţifică şi patrimonialmuzeografică lăsată de dr. Nicolae Minovici, locul Vilei cu clopoţei în arhitectura bucureşteană şi dimensiunile culturale postume ale fraţilor Minovici. Inclinaţiile artistice ale profesorului Nicolae Minovici l-au determinat să construiască pe Şoseaua Kiseleff, în anul 1905, astăzi strada Dr. Nicolae Minovici Nr.1 vila în stil românesc care-i poartă numele. Este cunoscută sub denumirea de Vila cu clopoţei deoarece în arcadele turnului atârnau numeroşi clopoţei de sticlă, rămaşi în buna parte şi astăzi şi la adierea vântului emit un clinchet plăcut. Edificiul face Inginerul Dumitru Minovici, nepotul doctorului Nicolae Minovici va prelua de la unchiul său conducerea muzeului şi va ridica între 1939 şi 1942 o noua construcţie, care a devenit în 1947 Muzeul de Artă Feudală, actualul Muzeu de Artă Veche Apuseană ”Ing. Dumitru Furnică – Minovici”, donat din 1945 Academiei Române. Familie de vlahi macedoneni, figuri legendare în ştiinţele medicale româneştii, Mina şi Nicolae Minovici au rămas în memoria urmaşilor prin seriozitatea cu care au iniţiat proiecte de anvergură, prin serioase studii de antropologie medico-legală.

Mina Minovici (1858-1933), fondatorul Şcolii Române de medicină judiciară, iniţiator şi director al primului Institut de Medicină Legală din România, care la 1898 era unul din cele mai moderne din lume, fondatorul sistemului medico-legal modern , fondator al Societăţii de Ştiinţe Fizice, vasta sa opera l-a consacrat devenind membru corespondent al Academiei de Medicină a Franţei, în 1932, reprezentând una dintre cele mai proeminente personalităţi din acest domeniu din Europa.

Nicolae Minovici (1868-1941) îmbrăţişează la rândul său specialitatea medicinii legale, medic legist care a conferit medicinii o semnificaţie socială şi morală, creator al Societăţii de Salvare, în 1906, fondator de Azile de noapte, a creat Revista de Medicină Legală, în 1936. Este un model de generozitate ca pedagog, universitar cât şi prin donaţia întregii sale averi, între anii 1931-1936.

Ştefan Minovici (1867- 1935), specialist de anvergură în domeniul ştiinţelor farmaceutice, cercetător şi profesor cu vocaţie cu o activitate prodigioasă înfiinţează Societatea de Chimie, în1914, consacrat în ţară şi peste hotare, membru corespondent al Academiei Române, în 1926, Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Farmacie, în 1932. In 1919 înfiinţează Societatea de chimie din România, organismul oficial al ţării în Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată cu sediul la Paris, instituţie care l-a onorat cu funcţia de vicepreşedinte în 1925.