Zestrea de arhitectură – de ce sunt Bucureştii altfel

Cu participarea:

- Prof. Dr. Arh. Peter DERER, „ Bucureştiul, o altfel de moştenire”.(Graniţă de civilizaţii. Dificultăţi de creştere. Alternarea moştenirilor. Stabilizarea profilului propriu. Arhitecţi fără frontiere. Recuperarea decalajului sau.....)

- Dr. Adrian MAJURU, „ De ce sunt Bucureştii altfel”.(Stiluri, Perioade. Domnii. Vremuri faste şi mai puţin faste. Şcoli. Mentalităţi. Împrumuturi. Patrimoniu.)

- Drd. Oana MARINACHE, „Casele Blaremberg şi Filipescu din strada Batiştei”. (Arhiva de arhitectură. Documente. Imagini. Interpretări.)

- Lector. Dr. Arh. Adrian CRĂCIUNESCU, „ De ce Micul Paris nu a fost Mica Vienă sau Micul Berlin”.(Documente. Istorie. Mentalităţi. Spaţiu Public. Memorii. Timpul trecut.)

Cu acest prilej va fi vernisată și o expoziție de fotografie de arhivă bucureşteană.

Ilustraţia muzicală: Sebastian BALAŞ (vioară)

Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

« Este responsabilitatea bucureştenilor să decidă dacă Bucureştii vechi merită sau nu păstraţi. Poate ar trebui organizat un referendum, să se hotăcsă odată pentru totdeauna dacă partea veche a orasului are sau nu valoare. Bucureştiul vechi ne ajută să înţelegem mai bine cum suntem. Cu fiecare casă ori grilaj dărâmat moare ceva din fiinţa noastră.....Întrebarea este dacă bucureştenii vor să arate că au pedigree, că nu sunt locuitorii unei aşezări noi, fără istorie. Dacă îşi doresc o capitală care se respectă ar trebui să păstreze şi să regenereze zonele protejate din Lista Monumentelor Istorice. (Peter DERER, 2006, “Formula AS ‘’}. 

Bucureştiul nostru este un amalgam de vechi şi nou, tradiţional şi modern, cu interferenţe orientale şi occidentale, determinat geografic, de vremuri şi sisteme, de bunul gust sau gustul la întâmplare, fapt care îi dă aspectul unei metropole eclectice şi neorânduite, conferindu-i însă în  acelaşi timp mult farmec şi originalitate. Veacul XIX modernizează Bucureştii, îl îmbogăţesc cu biserici, hanuri, mănăstiri, capodopere arhitecturale. Devine cel mai mare oraş din sud-estul Europei după Istanbul.

Apar marile edificii, iluminatul, canalizarea, parcurile publice. Se construiesc cele mai importante reşedinţe pe care le admirăm şi astăzi, palate, ministere, hoteluri, grădini......In secolul XX, între cele două războaie mondiale Bucureştiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, cu o strălucită viaţă culturală şi socială, cu o atmosferă specifică urbelor de elită, demnă de admiraţie. Devenirea sa naturală este brutal întreruptă de anii comunismului. 1945-1989. Revenirea s-a dovedit anevoioasă, imprevizibilă, plina de surprize. Fenomenul merită analizat ! Este şi scopul evenimentului nostru cultural.