Evenimentul Christmas Soup Kitchen 2019

BUCURESTI - 17 decembrie 2019

Comunicat tip General in Social

Marți, 17 decembrie 2019, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociaţia Casa Ioana, împreună cu voluntari de la Ambasada Marii Britanii, British Council, școli internaționale şi Hotel Intercontinental vor servi o masă caldă persoanelor fără adăpost din Bucureşti și vor împărți pachete cu haine și alimente. Printre voluntari se numără şi Ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Andrew Noble, Ambasadorul Suediei în România, Therese Hydén.

Evenimentul Christmas Soup Kitchen 2019

Evenimentul Christmas Soup Kitchen 2019

Se apropie termenul limită pentru anul 2020 privind politica de coeziune a Uniunii Europene, însă obiectivul de a lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale până în 2020, rămâne neatins. Cu acest al patrulea raport privind fenomenul persoanelor fără adăpost și excluderea de la locuințe (https://www.feantsa.org/download/oheeu_2019_eng_web5120646087993915253.pdf), FEANTSA (Federația Europeană a Organizațiilor Naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost) și Fundația Abbé Pierre întreabă: ce se înțelege prin „coeziune europeană” atunci când o altă Europă, privată de o casă sau chiar un adăpost, este lăsată în urmă? Acest raport explorează starea locuințelor de urgență în Europa, pentru a atrage atenția tuturor organelor de decizie din Europa asupra supraaglomerării, precarității și inadecvării cu care se confruntă centrele de adăpost.

București – 17 Decembrie 2019

În ciuda unei ușoare creșteri economice pe continent ce a fost o sursă de mândrie pentru mulți reprezentanți ai instituțiilor europene, nu toată lumea beneficiază de această oportunitate. Există o scădere semnificativă a ambiției europene de a lupta împotriva sărăciei și de a pune următoarele întrebări: ce se înțelege prin „coeziune europeană” atunci când o altă Europă, lăsată la marginea societății, este privată de o casă sau chiar un adăpost? Ce înseamnă „coeziune europeană” atunci când persoanele afectate de incendiul unei clădiri de locuințe se găsesc în continuare fără o soluție locativă la câteva luni după dezastru, în timp ce un bloc de apartamente este revândut pentru 183 milioane euro către propriul proprietar prin intermediul companiilor off-shore spre a-și „refinanța proprietatea”? Ce înseamnă „coeziune europeană” când mai mult de o persoană fără adăpost moare în fiecare zi pe străzile din Franța, în medie, cu 30 de ani mai tânără decât populația generală și când acest număr a crescut cu 24% între 2013 și 2017 în Regatul Unit?

Potrivit președintelui Asociației Casa Ioana, Ian Tilling, persoanele fără adăpost sunt deosebit de afectate, regăsindu-se la marginea societății și confruntându-se cu bariere aparent insurmontabile în încercarea de a-și schimba situația în mai bine. 

Marți, 17 decembrie 2019, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociaţia Casa Ioana, împreună cu voluntari de la Ambasada Marii Britanii, British Council, școli internaționale şi Hotel Intercontinental vor servi o masă caldă persoanelor fără adăpost din Bucureşti și vor împărți pachete cu haine și alimente. Printre voluntari se numără şi Ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Andrew Noble, Ambasadorul Suediei în România, Therese Hydén.

Evenimentul este sprijinit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Cele 300 de porții de mâncare au fost oferite şi pregătite de către Hotel Intercontinental. Alte companii si donatori voluntari au donat bani şi alte lucruri necesare, în semn de solidaritate cu persoanele fără adăpost.

În ciuda faptului că se estimează un număr aproximativ de 5,000 de persoane fără adăpost în Bucureşti, este imposibil să se cunoască numărul real al oamenilor care trăiesc în condiţii aspre pe străzile Capitalei. Mulţi alţii trăiesc în adăposturi supra-aglomerate sau în condiţii inadecvate, în timp ce alţii găsesc adăpost temporar pe la prieteni. O lipsă acută a locuinţelor convenabile din punct de vedere financiar, corelată cu lipsa unui loc de muncă stabil, reprezintă cauze semnificative ale fenomenului persoanelor fără adăpost. Un număr tot mai mare de familii își pierd locuințele, fiind forțate să ajungă în stradă, printre care foarte multe experimentează violența domestică.

Odată ce trăiesc pe stradă, mulţi oameni fără adăpost consideră că este dificil să câştige suficient pentru a găsi un loc decent unde sa trăiască. În ciuda faptului că între 33% şi 50% dintre aceştia sunt angajaţi, cei mai mulţi lucrează „la negru” sau nu sunt suficient plătiţi pentru a-şi satisface nevoile de bază. Mulţi alţii lucrează în regim part-time ceea ce înseamnă că nu au suficiente resurse financiare. O mulţime de oameni fără adăpost au câte două sau trei locuri de muncă la un moment dat, însă veniturile mici nu îi ajută foarte mult. Fără locuri de muncă legale, cei mai mulţi se află în afara sistemului de asistenţă socială şi de sănătate.

Ian Tilling spune că un loc de muncă și o creșă/grădiniță decente reprezintă două ingrediente vitale pentru a scăpa de viaţa de pe stradă. "Lucrăm cu mame care au fost adesea forțate să depindă de partenerul abuzator în ceea ce privește căminul și securitatea financiară. În plus, multe dintre acestea trebuie să combată bariere, cum ar fi dificultatea de a găsi și menține un loc de muncă decent si lipsa de sprijin în ceea ce priveşte îngrijirea copilului pe durata orelor de muncă. Într-un astfel de mediu competitiv, dificultăţile cu care se confruntă aceşti părinţi sunt aproape insurmontabile pentru ocuparea forţei de muncă. "

Nu există un singur motiv pentru care oamenii devin persoane fără adăpost. Deşi sunt factori comuni care, laolaltă, determină persoanele să trăiască în stradă: problemele financiare, lipsa unui loc de muncă şi dezbinarea familială, motivele pentru care o persoană rămâne fără adăpost sunt complexe şi de cele mai multe ori se află în afara sferei de control. Astfel, dacă o persoană nu are resursele necesare prevenirii situaţiei de a nu avea o locuinţă, atunci este puţin probabil să aibă resursele necesare depăşirii situaţiei de a trăi pe stradă fără ajutor specializat.

Acest eveniment nu este un act de caritate, ci unul de solidaritate şi recunoaştere a drepturilor persoanei la hrană şi dreptul la un adăpost. Cu toate acestea avem nevoie să-i recunoaştem pe cei care sunt vulnerabili şi să le dăm o mână de ajutor în cazul în care putem.

Evenimentul îşi doreşte să aducă în prim plan problemele cu care persoanele fără adăpost se confruntă. Andreea Gheorghe, manager al adăpostului Casa Ioana din Bucureşti, declară: “Din păcate, beneficiile economice nu au fost resimțite de aproape jumătate dintre români, lăsând în urmă foarte multe persoane marginalizate și extrem de vulnerabile. Știm că un bol de supă și câteva haine nu vor schimba perspectivele lor pe termen lung, dar sperăm că acest eveniment va crește gradul de conștientizare a barierelor întâmpinate de persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost în încercarea lor de a-și depăși situația. ”

Contact:        Nicoleta Dinu – Relații Publice și Comunicare

Telephone:   +40 21 3326 390

Mobile:          +40 72 8122 185

Email:            nicoleta.dinu@casaioana.org

URL:               www.casaioana.org

 

Descriere Asociația Casa Ioana

Asociaţia Casa Ioana a fost înfiinţată în anul 1995 şi ajută femeile victime ale violenţei domestice și familiile fără adăpost în procesul de reintegrare socială, oferindu-le cazare temporară şi servicii psihosociale de suport în cele două centre din București. Oferim suport comprehensiv beneficiarilor pentru a le sprijini tranziţia către o viaţă independentă, un adăpost şi un loc de muncă, ajutându-i în dezvoltarea unor abilităţi care să prevină întoarcerea pe stradă. Important în acest proces este credinţa conform căreia beneficiarii trebuie încurajaţi să ia propriile decizii, şi, de asemenea, să le fie încurajată independenţa. Casa Ioana sprijină 16 familii în cele două centre.

 

Violenţa domestică este cauza imediată a lipsei unui adăpost pentru nenumărate familii şi femei singure. Victimele sunt adesea izolate de alte reţele de sprijin şi de resurse financiare de către agresorii lor, fapt care determină riscul de a deveni persoane fără adăpost. Drept rezultat, acestea se regăsesc în situaţia de a nu avea un venit stabil sau un istoric al locurilor de muncă. De cele mai multe ori suferă de anxietate, atacuri de panică, depresie şi abuzul de substanţe. Când femeile se află într-o relaţie abuzivă, acestea nu pot face întotdeauna alegeri clare.

De asemenea, studiile sugerează ca multe femei care rămân fără un adăpost sunt victime ale violenţei domestice, chiar dacă aceasta nu reprezintă cauza principală a fenomenului persoanelor fără adăpost. Experţii conchid că există o corelaţie puternică între violenţa domestică şi lipsa unui adăpost. Femeile, de cele mai multe ori fug fără a avea un plan şi resurse financiare şi nicio opţiune de adăpostire. Când o femeie decide să părăsească o relaţie abuzivă, de cele mai multe ori nu are unde să meargă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor cu puţine resurse. Lipsa de locuinţe la preţuri accesibile şi listele lungi de aşteptare pentru locuinţele sociale înseamnă că multe femei şi copiii acestora sunt obligaţi să aleagă între abuzul la domiciliu şi viaţa pe străzi. Multe femei nu mai păstrează legătura cu prietenii sau familiile lor sau se tem să caute adăpost deoarece partenerii abuzivi le pot urmări foarte uşor.

Aceasta este cea de-a 7 ediție a Christmas Soup Kitchen pe are Asociația Casa Ioana o organizează, prima având loc în 2013.

####

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/casa-ioana/evenimentul-christmas-soup-kitchen-2019