Carnavalul Lolelor®

Manifestarea, organizată pentru prima oara în 2009 promovează tradiția săsescă a fasching-ului – specifică unor burg-uri din vechile scaune săsești din perioada medievală – ca parte a patrimoniului cultural comun.
Evenimentul este organizat şi în acest an în parteneriat cu Liceul Teoretic JOSEPH HALTRICH şi include, sub rezerva condițiilor meteo, un târg al breslelor organizat la Casa cu Șindrilă între orele 11.00 și 19.00.
Carnavalul - ca termen - provine din latină: carne - levare (a priva de carne). În timp, tradiția cu origini romane a devenit în italiană Carnevale semn prevestitor al revenirii la asprimea postului, precum şi a penitenţelor stricte ce urmau și care au fost absente în originile sale păgâne.
Carnavalul este cunoscut ca o sărbătoare populară cu mascarade, deghizări, petreceri variate, jocuri hazlii şi mimice. Prima atestare a Carnavalului datează din 1097 A.M.D. și face referință la cel venețian. Reglementarea desfășurării sale este făcută prin edictul din 1268 privitor la mascarade, prin edictul din 1339 care interzicea purtarea măștilor noaptea, cât și prin cel din 1458 prin care nu se mai permitea oamenilor mascaţi accesul în biserici, mănăstiri şi locuri sacre. Acesta se desfăşoară în perioada ce precede Postul Paştelui, începând cu data de 6 ianuarie (mai ales în Italia, dar şi în alte ţări din vestul Europei – Austria, Belgia, Germania, Luxemburg) şi se sfârşeşte cu Miercurea Cenuşii.
În comunităţile săseşti din Transilvania, carnavalul corespunde perioadei dintre Bobotează (Epiphanis) şi Lăsatul Secului (Fastnacht).
La oraş, carnavalul este cunoscut sub denumirea de Fasching - cuvânt de origine austriaco–bavareză, iar la sat se foloseau denumirile de Fasnacht sau Fastnacht (Foasnicht, Fuesendich - în dialectul săsesc), uzitate în special în perioda de dinainte de Miercurea Cenuşii – Aschermittwoch - cu care începea Postul Paştelui.
În domeniul tipologic Carnavalul de la oraş se înscrie şi obiceiul lolelor sau cel al burduhoazelor din arealul cuprins în vechiul Scaun săsesc Cincu (Schenk - în dialectul săsesc, un 'scaun' reprezenta în Evul Mediu o uniune de mai multe oraşe şi sate - cu populaţie majoritar săsească - supuse aceleiaşi puteri judecătoreşti) sau din arealul cuprins în Kokelgebiet. Tradiţia medievală situează aceste obiceiuri în perioada carnavalului, ele având rădăcini adânci și în activitatea breslelor.
În secolele trecute, breslele se identificau cu asociaţiile profesionale ale meşteşugarilor. Anual, în prima duminică din februarie, aveau loc alegeri noi în cadrul acestor forme de asociere profesională. Aceasta era ocazia de a se celebra obiceiul înmânării lăzii de breaslă (Laden forttragen) noului staroste, împreună cu toate documentele membrilor breslelor: meșteri, calfe și ucenici. Ceremonialul era asistat de personaje mascate cu aspect amuzant, care aveau rolul să protejeze şi să însoţească lăzile de vecinătate.

Carnavalul Lolelor® 2010 se va desfăşura conform următorului program:
•Casa cu Șindrilă
12.00 - 12.15 Ceremonia înmânării lăzii de breaslă (Laden forttragen) noului staroste al breslelor pentru A.M.D. 2010.
•Casa cu Şindrilă - str. Bastionului - Casa cu Cerb - Turnul Croitorilor - Zidul Cetății - Turnul Cojocarilor – Turnul Măcelarilor - str. Cojocarilor - Scara Acoperită - Casa Cositorarului - Piaţa Răţuştelor - str. Cositorarilor - Liceul JOSEPH HALTRICH - Turnul cu Ceas - Casa Veneţiană - str. Cetății – Primărie.
12.15 - 14.00 Alaiul Lolelor şi împărţirea gogoşilor de lole
•Bastionul Croitorilor
12.30 – 12.45 reconstituire istorica – Legenda curajoasei Ursula
•Primăria
13.30 Încheierea cu intonarea imnului Transilvaniei - Siebenbürgen Land des Segens
13.45 – 14.00 Fuga Lolelor, alungarea spiritelor rele din Citadela Sighișoarei și Piața Cetații
•Sala Festivă a Primăriei Municipiului Sighișoara
16.00 Concert oferit breslelor de minesingerii din ansamblul COLLEGIUM din Carei (Großkarol)
17.00 – 19.00 Îndestularea Lolelor / Serbare Săsească la Casa cu Șindrilă din Citadela Sighișoarei


Ansamblul COLLEGIUM
Carei (Großkarol)
conducător-dirijor Endre Deák


Ildikó Cheresteşiu - soprană, fluiere, cornamuză, cromorne
Tünde Lőrincz - alto, instrumente de percuţie
Alfonz Jónucz - tenor, fluiere, cromorne, viola da gamba tenor
Szilveszter Lőrincz - bas, fluiere, cromorne, viola da gamba bas
Johann Weser - fluiere, cromorne
Gábor Bereczki - lăute, viola da gamba sopran şi bas
Endre Deák - lăute, lyra da braccio, fluiere, cromorne


Program

• Hans Judenkünig: cântece şi piese de dans din 1523, colecţie pentru lăută, păstrată în Arhivele de Stat, Braşov
• Johannes Honterus: ode din colecţia Odae cum Harmoniis, apărută la Braşov, 1548, în prezent Muzeul Bruckenthal, Sibiu
• Muzică italiană din epoca Renaşterii - frottole de Marco Cara, Bartolomeo Tromboncino, Rossino Mantovano
• Muzică germană de autor anonim, Arnold von Bruck, Ludwig Senfl
• Muzică engleză din perioada elisabetană - songuri de John Dowland, Thomas Campion