A P E L pentru recuperarea sediului istoric al Muzeului ''ASTRA''

In ziua de 18 ianuarie 2007, in cadrul sedintei ordinare a Consiliului Judetean Sibiu, a fost pusa in discutie problema administrarii Palatului ASTREI, edificat in 1905 si avand ca destinatie principala, intre anii 1905–1950, functionarea ca sediu al ''Muzeului Asociatiunii'' (numire inscriptionata pe frontispiciul edificiului, tocmai in scopul de a evidentia fondarea de catre ASTRA a celei mai importante institutii etnoculturale a romanilor din Transilvania: Muzeul etnografico-istoric), iar intre anii 1950 si 2006, in exclusivitate, ca sediul Bibliotecii judetene ASTRA.
Schimbarea, in anul 1950, a destinatiei principale (sau exclusive) a Palatului ASTRA (care mai gazduise, intre 1905-1950, Birourile Asociatiunii si pe cele ale Revistei Transilvania, precum si, intr-o singura sala cu un birou alaturat, pentru studiu, biblioteca), s-a facut din dispozitiile regimului politic comunist, instalat prin falsificarea alegerilor din 1947 si avand ca strategie ideologica, prioritara, dizolvarea/desfiintarea tuturor institutiilor culturale cu o ideologie si o ''politica'' pronationala, anticomunista. Pe temeiul sentintelor dictate de un congres al PCUS, din martie 1949, privind lichidarea tuturor institutiilor ''reactionare'' (care educau in spiritul valorilor cultural-nationale) si din dorinta instalarii, in acel edificiu, a unei oficine ideologice comuniste (ceea ce a si devenit, pentru multi ani, Biblioteca ''Astra'', dupa epurarea fonului de carte, in acelasi an - 1950), Muzeul Asociatiunii, cu cele peste 50.000 de obiecte, a fost mutat, intr-o dezordine premeditata, in Palatul Brukenthal, prilej de risipire a peste 40.000 de obiecte, de o valoare inestimabila. Aceasta a fost cea mai mare crima culturala din Europa acestor ani.
In memoriul nostru, am solicitat revenirea in Palatul ASTRA a tuturor locatarilor evacuati de regimul comunist, in anul 1950, inaintat Consiliului Judetean (inclusiv a Bibliotecii ''ASTRA'', cu fondul de carte constituit intre anii 1861 si 1950), ceea ce ar reprezenta o justa reparatie morala si juridica fata de odiosul atentat comunist, care a desfiintat sau siluit ambele institutii fondate de ASTRA.
In conditiile atribuirii Bibliotecii Judetene ASTRA, la finele anului 2006, a unui sediu monumental si ultramodern,
- in conditiile in care patrimoniul Muzeului Civilizatiei Transilvane ''ASTRA'' (unitate muzeala componenta a Complexului National Muzeal ''ASTRA'', care este succesoarea patrimoniala si programatica a Muzeului etnografic al Asociatiunii) este depozitat, din anul 1990, in Palatul Bruckenthal si in ''Casa Albastra'' (peste 50.000 de obiecte), pe care trebuie sa le evacuam din spatiile Muzeului National Brukenthal (conform somatiei Consiliului de Administratie al acestei institutii) si in conditiile in care Muzeul Civilizatiei Transilvane ''Astra'' nu detine, de 17 ani, un spatiu propriu pentru valorificarea expozitionala a colectiilor sale, am considerat legitima si responsabila inaintarea catre Consiliul Judetean a cererii noastre de acordare a administrarii acelui sediu, tocmai pentru a rezolva cele doua functii fundamentale de depozitare-conservare si de valorificare expozitionala.
Facem cuvenita precizare ca, din data de 1 martie 1990, din proprie initiativa, am cedat Muzeului Brukenthal cele 17 sali de la etajul I al Palatului (in care aveam expozitia pavilionara permanenta, de peste 20 de ani), sperand ca va veni momentul sa ni se raspunda cu aceeasi moneda (de echitate si de corectitudine), redandu-ni-se spatiile detinute in Palatul Astra, pana in 1950, ceea ce consideram a fi nu numai posibil, ci imperativ necesar, in situatia unei institutii centenare, a carei vocatie si datorie este aceea de continuare a procesului de educatie in spiritul cunoasterii esentei identitatii etnoculturale, prin cunoasterea patrimoniului celui mai expresiv pentru infaptuirea unui asemenea obiectiv fundamental.
In sfarsit, am sustinut, in solicitarea adresata Consiliului Judetean, la data de 14.12.2006 (inregistrata sub nr.7383 si anexata prezentului material), existenta unui ''testament'' (rostit de presedintele ASTREI in ziua de 19 august 1905, cu ocazia inaugurarii sediului Muzeului Asociatiunii) care poate fi, in sfarsit, respectat, fara prejudicierea intereselor bibliotecii: ''Iar neamului romanesc, caruia in numele Asociatiunii pentru literatura romana si cultura poporului roman ii predam acest palat, sa-i fie un bastion, din care nu cu armele ucigatoare, precum isi aparau odinioara cetatenii pe acest loc averea si viata, ci cu armele stiintei, sub paza legilor, in liniste, departe de zgomotul zilei, in nobila emulatie cu celelalte muzee patriotice, din generatie in generatie, sa-si apere acest focular cultural, unde se vor pastra relicviile trecutului si creatiunile sufletului romanesc. Asa sa fie !''
In consecinta, prezentand toate argumentele de mai sus, in calitatea mea de director general al Complexului National Muzeal ''ASTRA'', am solicitat membrilor Consiliului Judetean Sibiu, sa adopte hotararea privind administrarea sediului din Sibiu, str. G. Baritiu, nr. 5 de catre Muzeul ''ASTRA'', din momentul mutarii fondului de carte constituit intre anii 1950 si 2006, in noul sediu al Bibliotecii Judetene ''ASTRA'', conform Protocolului incheiat in anul 1994, cu conducerea de atunci a Consiliului Judetean.
La argumentatia de mai sus, am mai prezentat inca doua argumente, unul de ordin moral–politic, celalalt de ordin managerial:
1. Dupa condamnarea, in Parlamentul Romaniei, de catre Presedintele Romaniei, dl. Traian Basescu, a regimului communist, ca fiind ''ilegitim si criminal'', consideram ca cea mai normala, fireasca si legitima indatorire a tuturor autoritatilor administrative locale, din Romania,trebuie sa fie aceea de adoptare a unor hotarari privind eradicarea tuturor sechelelor si consecintelor nefaste produse de regimul communist,si in domeniul culturii, mai ales in acela al patrimoniului imobiliar, care aduc, dupa mai bine de o jumatate de veac, mari prejudicii unor institutii de frunte ale culturii nationale.
Pentru a sublinia caracterul legitim de reparatie istorica, juridica, morala si de legitima repunere de drepturi locative, a acelor institutii de patrimoniu care au supravietuit marilor atentate comuniste, in aceleasi imobile si spatii din care au fost evacuati toti locatarii legitimi, in anii de dupa instalarea noului regim politic, antinational si antidemocratic, am adresat domnului Sorin Iliesiu (vicepresedinte al Aliantei Civice, initiatorul Apelului de condamnare a regimului comunist din Romania, ca nelegitim si criminal) rugamintea de introducerea in versiunea amendata a ''Raportului privind condamnarea comunismului din Romania'', a materialului privind faptele de maxima gravitate petrecute la Sibiu, in anul 1950, care au reprezentat, prin urmarite lor nefaste, un adevarat atentat la integritatea patrimoniului cultural national (cu ocazia transferului colectiilor dintre Palatele Astrei si Palatul Brukenthal s-au pierdut 4/5 din cele peste 50.000 obiecte, iar prin operatiunea de epurare a fondului de carte al bibliotecii s-au incendiat sute de volume, al caror continut era potrivnic ideologiei comuniste).
2. In scopul valorificarii superioare, la nivelul muzeografiei europene a secolului XXI, a colectiilor Muzeului Astra, am elaborat (inca din anii 2000/2001) si prezentat la Conferinta mondiala ICME de la Barcelona, din anul 2001, un proiect expozitional intitulat ''Muzeul Civilizatiei Transilvane''. Acesta a fost apreciat, pe plan european, ca prototipul muzeului etnologic modern, (avand ca profil ''istoria civilizatiei unei regiuni europene'', Transilvania), conceput dintr-o perspectiva multiculturala si realizabil intr-o conceptie interdisciplinara, ceea ce ar permite Sibiului, in anul ''Capitalei culturale europene'', sa se afirme ca una dintre cetatile culturale ale Europei, capabila sa promoveze modele avangardist-europene, si in domeniul etnomuzeologiei.
* * *
Singurul referat inaintat Adunarii Generale a Consiliului Judetean din 18 ianuarie, privitor la Proiectul de Hotarare de pe ordinea de zi, de catre comisiile Consiliului Judetean, a fost cel al Comisiei pentru Cultura (avand ca presedinta pe d-na Ioana Blaga Frunzescu, membra PSD), prin care se opta pentru administrarea, si in continuare, a Palatului Astrei, tot de Biblioteca Judeteana. Aceasta propunere a constituit o mare surprindere pentru noi, cu atat mai mult cu cat nu s-a luat in evidenta situatia de criza a institutiei noastre (comisia nu ne-a vizitat niciodata de la constituirea sa, desi situatia dramatica a lipsei unui sediu propriu al Muzeului Astra este cunoscuta tuturor membrilor Consiliului Judetean). Prin aceasta s-ar produce o grava discriminare intre cele doua institutii fondate de ASTRA, varianta propusa neoferind nici solutie pentru problemele acute, de maxima importanta, ce decurg din obligativitatea evacuarii a 50.000 obiecte ale Muzeului Astra, ''nicaieri'', cat si din inexistenta, de peste 17 ani, a unui sediu propriu al Muzeului Civilizatiei Transilvane ''ASTRA'' pentru valorificarea expozitionala a patrimoniului sau.
In aceasta situatie, am solicitat membrilor Consiliului Judetean Sibiu sa reflecteze la consecintele nefaste ale votarii proiectului (evident discriminativ) de administare, de catre Biblioteca Judeteana, a doua palate, lasand in continuare Muzeul Astra fara un sediu propriu, ceea ce incalca, in plus, si prevederile Legii Muzeelor si Colectiilor (nr. 311 din 2003, conform carora organele administrative tutelare sunt obligate sa asigure conditii de dezvoltare si functionare, de gestionare corespunzatoare si de valorificare optima, a patrimoniului muzeal.
In sfarsit, adoptarea unei asemenea hotarari ar adanci criza profunda in care se gasesc, in acest moment, cele doua muzee nationale din Sibiu, cata vreme Muzeul Astra nu primeste un spatiu corespunzator pentru mutarea colectiilor, ceea ce blocheaza proiectele reorganizare a Muzeului Brukenthal.
Prof. Martin Botesch, presedintele Consiliului Judetean Sibiu, a dat citire, in plenul sedintei Consiliului Judetean, adresei expediate de Prof. Univ. Dr. Ion Candea, presedintele Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, la data de 08 ianuarie 2006.
Dupa exprimarea argumentelor mele si audierea punctului de vedere al Comisiei Nationale (votat in unanimitate, de toti membri Comisiei Nationale, la ultima sa sedinta ordinara, pe anul 2006), Consiliul Judetean a amanat, cu un vot majoritar, adoptarea hotararii in aceasta chestiune, de o importanta capitala pentru destinul Muzeului ASTRA (victima a unui act abuziv al regimului comunist, anticultural si antinational), solicitand constituirea unei ''comisii de audit externe'' (pentru a evita orice ingerinta subiectiva in analizarea obiectiva a conditiilor de locatie si functionare a celor doua institutii sibiene).
Pentru a clarifica opinia exprimata de unii membri ai Consiliului Judetean, cu privire la faptul ca ''Muzeul Astra ar avea destule sedii'' si ca atare, n-ar mai fi necesara revenirea in sediul sau originar, am facut cuvenita precizare ca, avand o viziune europeana si o deschidere moderna pentru ideea de multiculturalism si pentru cea de specificitate a identitatii etnoculturale, proprie fiecarui popor sau comunitati etnice, in ultimii 17 ani, Complexul National Muzeal ''ASTRA'' s-a mobilizat, in mod exceptional, cu sprijinul Ministerului Culturii (iar in cazul Casei Artelor, si cu ajutorul BERD), reusind sa asigure restaurarea capitala a trei monumente istorice din Piata Mica, in doua dintre acestea instaland Muzeul de Etnografie Universala ''Franz Binder'' si Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca ''Emil Sigerus'', Studioul ''ASTRA Film'', Centrul de Informare si Documentare in Etnologie ''Cornel Irimie'' o parte din Laboratorul de conservare-restaurare si Cabinetul Memorial ''Cornel Irimie'' .
In aceste conditii, consideram ca ar fi un act discriminativ, si in plan etnic, daca s-ar adopta, la Sibiu, o hotarare potrivnica intereselor culturii populare romanesti, avand in vedere istoria Muzeului Astrei si preponderenta majoritara a patrimoniului etnografic romanesc in colectiile acestuia. Abia prin implinirea proiectului nostru, cele doua unitati ale Muzeului Astrei (Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului si muzeul pavilionar din Palatul Astrei) s-ar completa si intregi reciproc, reusind sa valorifice, in ambele sisteme de expunere (prezentare in aer liber si pavilionara), adevarata istorie a civilizatiei populare traditionale din Romania, ce integreaza si aportul, esential, al colonistilor occidentali, laici si ecleziastici, instalati cu incepere din secolul XII si a caror contributie la evolutia si progresul general al societatii romanesti a fost deosebit de importanta.
Complexul National Muzeal ''ASTRA'' face un apel la toate institutiile muzeale din tara pentru a se exprima in legatura cu aceasta problema, cardinala pentru muzeologia din Sibiu si prin efectele sale, din intreaga tara si solicita Ministerului Culturii si Cultelor sa se implice, in mod responsabil, avand in vedere faptul ca doua muzee nationale sunt impiedicate sa-si desfasoare activitatea potrivit scopului si valorilor patrimoniale exceptionale pe care le detinem.




Prof.dr. Corneliu Bucur
Directorul general
al Complexului National Muzeal ''ASTRA'' - Sibiu