Complexul arhitectural de olarit din Galesoaia, jud. Gorj

Sibiu - 27 noiembrie 2006

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

In anul 2002 au fost transferate in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului constructiile componente ale unei gospodarii de olar din satul Galesoaia, comuna Cilnic, jud. Gorj (doua case monument, ''fanar'' cu trei grajduri, ''sopru'', ''patul de porumb si poarta traditionala) ce urmeaza a reprezenta stralucit, dupa reconstructia in Muzeul Civilizatiei traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului, stravechiul mestesug al olarilor din cunoscutul centru gorjean.

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului, cel mai mare mare muzeu in aer liber din Romania si al doilea ca marime din Europa, este considerat, de numeroase personalitati de renume mondial, ca fiind, prin patrimoniul si proiectele sale ambitioase, cea mai importanta institutie muzeala la nivel european. Intr-adevar, spatiul imens de care dispune muzeul a permis elaborarea unui proiect tematic de proportii ce urmareste ilustrarea civilizatiei populare traditionale de pe intreg cuprinsul Romaniei. Cele peste 140 de monumente care alcatuiesc patrimoniul muzeului, expuse pe cinci sectoare tematice creaza un univers idilic propice desfasurarii unor activitati culturale din cele mai diverse, facand din muzeu o marturie vivanta a creatiei populare din spatiul romanesc.
In anul 2002 au fost transferate in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului constructiile componente ale unei gospodarii de olar din satul Galesoaia, comuna Cilnic, jud. Gorj (doua case monument, ''fanar'' cu trei grajduri, ''sopru'', ''patul de porumb si poarta traditionala'') ce urmeaza a reprezenta stralucit, dupa reconstructia in Muzeul Civilizatiei Traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului, stravechiul mestesug al olarilor din cunoscutul centru gorjean.
Asezat pe valea raului Tismana, satul Galesoaia, atestat documentar prin actul din 8 iulie 1587, prin care Mihnea Turcitul intareste lui Stan cu fiii sai ''stapanire in Galesoaia, din partea lui Tavan, jumatate sat si alte cumparaturi'', numara in anul 1992 in jur de 132 de case, iar la momentul transferului gospodariei in muzeul sibian aproximativ 20, acesta fiind in curs de desfiintare, ca urmare a exploatarilor miniere din zona.
Gospodaria, impreuna cu numeroase obiecte de interior, a intrat in posesia M.C.P.T. ''ASTRA'' ca urmare a donatiei facute de doamna Elena Haret, fiica si mostenitoarea fostului proprietar Roventa Dumitrascu Vasile (1893 – 1982). Figura proeminenta a satului, Roventa D. Vasile a participat la primul razboi mondial, luptand in acelasi regiment cu Ecaterina Teodoroiu, petrecand apoi 7 ani de prizonierat in Germania, pana in 1926, cand a primit ''din Inaltul Ordin al Majestatii Sale Regelui Ferdinand I, Medalia VICTORIA a marelui razboiu pentru civilizatie 1916 – 1921''. Unul din cei mai cunoscuti olari din regiune si initiator in tainele mestesugului pentru tinerii satului, a contribuit esential, conform marturiilor localnicilor, la perpetuarea arhaicului mestesug. Ca dovada a respectului de care se bucura in sat, Roventa D. Vasile era cel care deschidea, de la masa mirilor, fiecare nunta din sat, fiind proprietarul singurei sarete destinata exclusiv acestui ritual. De asemenea, detinea impresionante cunostinte empirice de medicina veterinara, la acesta apeland satenii chiar si dupa angajarea in sat a unui medic veterinar.
In ceea ce priveste vechimea constructiilor, ''casa a batrana'' a fost ridicata la mijlocul secolului al XIX-lea iar cea din caramida, prima constructie de acest fel din sat, s-a construit intre anii 1922 – 1926. Fanarul si soprul exista din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in timp ce patulul de porumb cu camara, din anii ridicarii casei de caramida (dupa 1920). Casa ''a batrana'' are trei incaperi: camera de dormit cu soba oarba cu plita cu un ochi, atelierul de olarit unde se afla gura sobei si bucataria de vara cu cuptorul cu corlata, toate avand intrarea separata din tinda si ferestre inspre aceasta. In camera de dormit este prezent mobilierul vechi: doua paturi asezate fata in fata pe peretele dinspre tinda si pe cel din spate, intre care se afla un dulap ce indeplineste si rol de masa. Atelierul cuprinde masa olarului, asezata sub fereastra si patul de la peretele din fund. In ambele incaperi (cu acces direct printr-o usa) exista politele necesare uscarii vaselor destinate arderii in cuptorul din curte. A treia incapere este populata mai ales vara si reprezinta si spatiu de depozitare a veselei intr-un dulap sau pe polite, precum si a bucatelor sau a fainii in hambare.
Casa de caramida cu doua nivele, a fost prima constructie de acest fel din sat. Parterul este alcatuit dintr-un spatiu de depozitare a proviziilor alimenatre si bauturilor (''pivnita'') si o camera de dormit cu soba ce incalzeste si incaperea de deasupra si in care este instalat razboiul de tesut. Etajul, cu acces pe o scara, ce are aceleasi ornamentatii ca si pridvorul, situata in dreapta foisorului, reprezinta odaile bune, decorate cu covoare tesute, vase de lut si lazi de zestre.
Ambele constructii au la fatada o tinda cu pridvor traforat, cu balustrada si stalpi simplu ornamentati. La casa noua tinda este prezenta si pe latura din dreapta etajului, fiind infundata in treimea dinspre spatele casei pentru constituirea unei mici camari. Braul traforat (''florar'') din partea superioara a stalpilor fatadei, la ambele locuinte, realizat din lemn de brad, mareste valoarea artistica a monumentelor.
Fanarul, are doua grajduri mari, ce adaposteau o pereche de boi si 2-3 vaci de lapte si un grajd mai mic pentru oi, care, dupa reducerea numarului acestora, a fost destinat viteilor.
Soprul este o constructie deschisa, cu acoperis in patru ape invelit cu sindrila de fag, sustinut de patru stalpi de stejar asezati cu bolovani de rau, in care ceramica destinata vanzarii era depozitata. Pe jumatate din suprafata soprului acest pod este ridicat pentru a asigura spatiul de protejare a carutei incarcate cu oale si aflata ''pe picior de plecare'' in targurile de desfacere.
Patulul de porumb, construit pe drugi de brad, este ridicat pe 6 furci (stalpi de stejar ingropati in pamant), avand la un capat o magazie de cereale inchisa cu scanduri de brad, cu acces pe o usa situata pe latura lunga, inspre curte.
Cuptorul de ars oale s-a daramat cu multi ani in urma si urmeaza a fi reconstruit pe baza informatiilor ultimilor olari din sat.
Complexul arhitectural de olarit din Galesoaia va completa ''Satul olarilor'' din Muzeul in aer liber, si care, impreuna cu moara cu sase ciuturi transferata in muzeu in anul 1972, va constitui, peste ani, marturia existentei seculare a puternicului centru de olarit, in conditiile in care satul nu mai exista azi, fiind desfiintat ca urmare a exploatarilor miniere de la Rovinari.

Carol L. Szatmari
Sebastian S. Sarsama
CNM ASTRA

Despre Complexul National Muzeal

Prin cei 100.000 de vizitatori, anual, prin programele culturale şi serviciile turistice şi de agrement, unice în plan muzeologic naţional (cazare, masă în locaţii tradiţionale, plimbări cu trăsurile şi săniile trase de cai, cu lotcile pe lac, jocuri populare în pavilioane tradiţionale de joc popular, slujbe religioase şi cununii la bisericile din muzeu, jocuri de popice tradiţionale, spectacole folclorice, vizite nocturne, etc.), Muzeul „ASTRA”, pe lângă statutul său de instituţie de cercetare academică şi centru cultural de importanţă naţională, s-a impus şi ca cel mai atractiv obiectiv turistic al Sibiului.
Anca Gaston - Biroul de presa
CNM ASTRA
anca.gaston@muzeulastra.ro
anca.gaston@muzeulastra.ro