Muzeul ASTRA – expresia civilizatiei populare traditionale din Romania

Pentru Muzeul ASTRA (complex muzeal cu profil multicultural, de reprezentare a culturii nationale, transilvane, tehnice – a germanilor si a rromilor - precum si a celei universale), inaugurarea anului Capitalei Culturale Europene s-a facut prin expozitia simbol a celui mai important program dedicat integrarii noastre europene si inspirat, deplin consensual, prin recomandarile si conventiile UNESCO (emanate in anii 1989, 1999, 2003 si 2005), intitulat ''Tezaure Umane Vii''.

Pe frontispiciul expozitiei de antropologie culturala, inaugurata in 30 decembrie 2006 si concentrata pe cele mai exprexive simboluri ale culturii habitatului, muncii si trairii in spatiul familial si comunitar (casa vernaculara, adevarat creuzet de pastrare si revitalizare a culturii si civilizatiei traditionale, ocrotita de stalpi puternici, ce logodesc Cerul cu Pamantul, in care intri printr-o poarta tacut-marturisitoare de mari dimensiuni spirituale decorata cu simbolurile astrale totemice (dintele de lup) si religioase (crucea) dovada a sincretismului spiritual, care se deschide prin ferestre de vazduh, intreg universul celest si terestru surpriza descoperirii unei adanci fantani cu ''apa vie'', in care se oglindeste inaurita cununa de spice, nobletea Rastignirii este ocrotita de valurile de mireasa, intr-o ideatica nuntire. Pe drumul lazilor de zestre suntem fericit-surprinsi de prezenta lavitei, de tihna si cugetare intru calda gandire si comunicare) a fost asezat un monumental ''fus cu zurgalai'', realizat intr-o conceptie tehnica si artistica superlativa, de catre celebrul ''maestru al lemnului'', Gogea Patru zis Pupeza, din Valea Stejarului, judetul Mures, membru al Academiei Artelor Traditionale din Romania.
O asemenea opera de arta moderna, de esenta populara, ce aminteste de coloana lui Brancusi de la Targu Jiu sugereaza metaforic, din perspectiva istorica, modul in care, poporul nostru a tors lana veacurilor de restriste, in care cea mai mare realizare a fost ''custrarea'' (supravietuirea intru o limba, intru o traditie culturala si intru o speranta, a reintrarii in cursul istoriei adevarate), savarsind cea mai importanta opera ctitorita la noi de-a lungul timpului si marturisita astazi prin valorile muzeale – edificarea unei identitati etnoculturale de constructie multiculturala.
Muzeul Civilizatiei Traditionale Populare ''ASTRA'', recunoscut universal ca o capodopera muzeala (recent onorat prin acordarea, de catre Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, a Diplomei si ''Premiului pentru Patrimoniul Tehnic'' intitulat ''Dumbrava Sibiului'' (care, incepand din anul 2007, va fi instituit ca premiu international), ofera o imagine caleidoscopica a modului de structurare a propriului sistem de valori materiale, primordial tehnice, constand din asimilarea, profund creatoare, a tuturor inventiilor venite de pretutindeni, din apus si din rasarit, din miazazi si din miazanoapte, intemeind una din cele mai complexe, bogate si variate tipologic, civilizatii de tip traditional din spatiul European.
Din perspectiva contemporana a continuarii traditiilor, aceasta coloana a devenirii noastre, in plan cultural axiologic, este expresia cea mai convingatoare a stravechimii si continuitatii, a perseverarii durabile, in capacitati de creatie tehnica si artistica traditionala, in spiritul acelei inconfundabile maniere de expresie tehnica si stilistica, care este insasi identitatea noastra de popor agrarian, ce a stiut sa-si pastreze virtutile si valorile ancestrale, intr-o evolutie economic-culturala europeana pana astazi.
Fusul monumental al lui Pupeza, cum ii spun cu nume de poveste consatenii lui ''Patru al nost'', asezat in Piata Mica, va chezasui, in anul Capitalei Culturale Europene, rezonand perfect cu coloana lui Brancusi, si exprimand afirmarea contributiei fundamentale a satului romanesc, deopotriva a celui invecinat Sibiului, dar si al tuturor celor risipite pana la fruntariile Romaniei (cel maramuresean avand locul cel mai proeminent prin forta impresionanta a cioplirii si infloririi lemnului de in spiritul perpetuarii Traditiei), la definirea si afirmarea, in plan axiologic, a valorilor fundamentale ale culturii nationale, transilvane si sibiene, in contemporaneitate.


Expozitia ''Tezaure Umane Vii'', cu toate simbolurile sale, dinlauntru si din afara contureaza, in cel mai expresiv mod posibil, dualitatea culturala a Sibiului - Capitala Culturala Europeana, in anul, 2007, consta din modul stralucit de imbinare si de complementare a civilizatiilor de tip urban (de origine occidental europeana si de esenta etno-culturala germana si austriaca), cu civilizatia rurala, in esenta sa multiculturala si in expresia sa majoritara, romaneasca.

Prin sintagma definitorie a Sibiului Capitala Culturala: ''Oras al culturii, Oras al culturilor'', vrem sa credem ca proiectantii intregului program si demnitarii Sibiului au gandit si au exprimat cadrul de unicitate al editiei 2007 a Capitalei Culturale Europene, constand din proiectia, intr-o simetrie perfecta a valorilor celor doua tipuri de culturi, ingemanate si conditionate de un destin comun european (Muzeul National Brukenthal si Complexul National Muzeal ASTRA, ilustrand, in modul cel mai fericit cu putinta, esenta celor mai representative valori ale acestora) topite in intregul si inseparabilul univers al cuturii nationale etaland forta de a fi fost intr-o traditie si de a fi ramas intr-un proces armonios de evolutie comuna, proiectandu-se, dimpreuna, pe frontispiciul culturii europene contemporane.

Crezul nostru este acela de a fi reusit sa proiectam constiinta intregii Europe prin aceasta sintetica expozitie plina de simboluri, contributia adusa de satul traditional in toata varietatea sa multiculturala (''tinutul conjunctiv al istoriei'' cum numea Fernand Brodel, ''taranul universal'') la formarea si afirmarea, intr-o societate globalizat-universala, a valorilor etno-culturale proprii, esenta insasi a identitatii noastre etno-culturale.


Prof. univ. dr. Corneliu Bucur

Director General
Muzeul ASTRA