Târgul Creatorilor Populari din România Ediţia a XXV-a 15 – 17 august 2008 Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

În urmă cu 25 de ani Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” a iniţiat o amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească care îşi propunea, şi a reuşit să realizeze, un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană: Târgul Creatorilor Populari din România. Chiar dacă, atunci, în anii ’80, asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural părea un fapt cel puţin îndrăzneţ, longevitatea manifestării a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.
În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi – mai ales - se intâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, se socializează.
Târgul Creatorilor Populari din România va reuni meşteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice ale ţării, care conturează imaginea întregii tipologii a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc. Atmosfera specifică târgului este completată de nelipsitele standuri de turtă dulce – „puiul târgului” de odinioară – care face deliciul publicului vizitator.
Beneficiind de un cadru mirific, la care îşi dau concursul deopotrivă exponatele muzeului în aer liber şi natura, pitorescul costumelor populare, varietatea şi calitatea produselor, târgul a devenit un punct de atracţie pentru publicul sibian şi turiştii români şi străini. Un alt secret al reţetei de succes îl reprezintă selecţia riguroasă a calităţii meşterilor invitaţi şi a produselor acestora, urmărindu-se respectarea tradiţiei, revitalizarea şi revigorarea meşteşugurilor, înlăturarea non-valorii şi a kitsch-ului, punerea în circuit a adevăratelor valori ale artei populare şi, implicit, perpetuarea patrimoniului tradiţional românesc, marcă a propriei identităţi etno-culturale.
Privind Muzeul ca imagine a noastră în oglinda timpului putem considera 'Tezaure umane vii” drept “noul tip de muzeu” – pentru că acesta oferă o “privire” integratoare asupra omului, asupra nevoilor esenţiale ale sale - de ce existăm, unde mergem, ce sens are trecerea prin viaţă. Acest nou muzeu trebuie să reitereze stări şi sentimente eterne: Iubirea, Durerea, Neliniştea, Extazul în faţa misterului şi a divinităţii, Triumful şi Bucuria – fiecare cu zonele sale de interferenţă. Misiunea noastră este de a-l atrage pe omul desacralizat al secolului XXI să deschidă tronul de zestre pentru a-şi oferi un spaţiu şi un timp de privire în sine şi de con-vieţuire cu lumina tezaurului din sine .

Mirela Crețu
Muzeograf
CNM ”ASTRA”