POLITICILE ŞCOLARE ÎN ROMÂNIA –ÎN ACELAŞI TREND CU UE ŞI SUA –SAU VOR URMA MODELUL CONGO?

POLITICILE ŞCOLARE ÎN ROMÂNIA –ÎN ACELAŞI TREND CU UE ŞI SUA –SAU VOR URMA MODELUL CONGO?

Dădeam acum două zile un comunicat de presă în care salutam că România prin noutăţile legislative de la finele lui 2009 se aliniază Europei încurajând funcţionarea la ciclul primar şi preşcolar a cadrelor didactice cu studii superioare.
Este vorba de noile dispoziţii ale legilor 387 şi 330 din 2009 care modifică legea învăţământului şi statutul personalului didactic şi introduc funcţiile de ,,profesori pentru învăţământul primar/preşcolar” şi ,,profesori în învăţământul primar/preşcolar” unde există temei suficient pentru încadrarea ca profesori a tuturor învăţătorilor şi educatoarelor care au absolvit după liceul pedagogic şi studii superioare (indiferent de specializare). Această reparaţie pentru învăţătorii şi educatoarele care în timp- până la apariţia noii specializări- şi-au completat studiile este prevăzută şi de Legea Educaţiei Naţionale (acolo este numită ,,profesor-învăţător”) graţie voinţei Doamnei Ministru Andronescu şi a Premierului Boc de a îndrepta discriminările de până atunci. Stenograma şedinţei Senatului din 03.11.2009 când s-a discutat despre OUG 40 arată că Doamna Secretar de Stat Badea spunea că ,,scopul acestei ordonanţe este acela de a face compatibil sistemul de educaţie din România în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a posturilor didactice din învăţământul preuniversitar cu sistemul european de educaţie,, şi că ,,proiectul de act normativ va fi pus în aplicare fără a fi nevoie de înfiinţarea unor noi organisme”.
Salutam şi faptul că salarizarea ,,profesorilor pentru învăţământ primar/preşcolar” şi a celor care sunt ,,profesori” în învăţământul primar/preşcolar (cei numiţi ,,profesor-învăţător,, de Legea Educaţiei Naţionale) se va face potrivit art 38 al legii 330 la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de lungă durată (S).
Aminteam că, mai mult, Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii” (la punctul 4. 5) şi pachetul de legi al Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie (art. 49) prevăd recunoaşterea ca profesori pentru învăţământ primar şi preşcolar a tuturor educatoarelor şi învăţătorilor, deci şi a celor fără studii superioare prin recunoaşterea învăţării informale şi nonformale (experienţă, grade didactice, cursuri de perfecţionare etc) cerută de UE cu insistenţă. Noua legislaţie nu rezolvă problema chiar atât de radical precum prevedea Strategia.. dar s-a rezolvat deocamdată prin noua legislaţie măcar încadrarea corectă ca profesori în ciclul primar şi preşcolar a celor care au deja dovada formală a studiilor superioare şi liceul pedagogic la bază sau după caz a modulului psihopedagogic.
ZVONURI CARE NE PUN PE GÂNDURI
Fără a fi confirmate, circulă zvonuri că unii neprieteni ai cadrelor didactice din învăţământul primar şi preşcolar ar căuta să nu plătească la nivel de profesor S pe cei încadraţi în noile funcţii punându-le condiţii suplimentare discriminatorii şi că s-ar interpreta nelegal şi restrictiv prin neîncadrarea ca profesori în învăţământul primar şi preşcolar a tuturor absolvenţilor de studii superioare cu liceu pedagogic la bază. Necorelând prevederi din acelaşi text legal, necorelând prevederile legii noi cu alte acte legale în vigoare şi necâutând să aplice voinţa legiuitorului în cazul unor prevederi contradictorii ale textului legal, s-ar ajunge la discriminări în salarizare demne de teatrul absurdului încât ar fi mai slab salarizat cineva care are chiar de 3 ori mai mulţi ani de studii decât altul care predă la acelaşi nivel şcolar.
Voi da un exemplu de persoană publică (sper că mă va ierta că am folosit chiar această speţă). Printr-o interpretare absurdă a noii legislaţii ar însemna că Doamna Secretar de Stat de la ministerul educaţiei având liceul pedagogic, licenţă în Ştiinţe Economice şi masterat în Management Educaţional (şi care a fost 10 ani învăţătoare, apoi inspector şcolar general şi formator) nu ar putea fi salarizată -în cazul că ar opta cândva din nou pentru ciclul primar- nici măcar cât un coleg de la o clasă paralelă care are doar liceul agricol şi 3 ani la ID în noua specializare. Ar fi absurd şi sperăm într-o interpretare corectă a legii.
EXEMPLE DIN ALTE ŢĂRI
Iată state (după surse publice ale ONU) care acordă cadrelor didactice din ciclul preşcolar şi primar salarii egale cu ale celor din gimnaziu: Cehia, Danemarca, Anglia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Olanda, Noua Zeelandă, Portugalia, Scoţia, Suedia, SUA, Chile, China, Egipt, Indonezia, Jamaica, Iordania, Filipine, Tailanda.
Iată state în care există diferenţe insignifiante între salariile din preşcolar, primar şi gimnaziu: Franţa, Finlanda, Germania, Italia, Spania, Japonia, Uruguay.
Peru şi Coreea salarizează mai bine cadrele didactice din preşcolar şi primar faţă de cele din gimnaziu. Doar 4 - 5 state europene salarizează mai slab (cam cu 10%) pe cei din primar şi preşcolar faţă de cei din gimnaziu şi acestora Comisia Europeană prin documentele {SEC(2007) 931 SEC(2007)933} le recomandă la punctul 9 că ,,este foarte important să se asigure că cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi primar sunt de înaltă calitate şi că acestea primesc sprijin social şi profesional la nivelul pe care îl necesită responsabilităţile lor,,. Mai citez din documentul european amintit: lit H. ,,întrucât atragerea de cadre didactice de înaltă performanţă în învăţământ necesită asigurarea unui nivel corespunzător de recunoaştere socială, statut şi remuneraţie; lit I. întrucât cadrele didactice joacă un rol social şi de dezvoltare important, care se întinde dincolo de frontierele tradiţionale dintre discipline, … Comisia crede că toţi profesorii vor avea de câştigat dacă sunt încurajaţi şi sprijiniţi de-a lungul carierei să îşi extindă şi să îşi aprofundeze competenţele prin mijloace formale, informale şi nonformale şi li se recunoaşte oficial studiile formale şi nonformale,,. Legiuitorul român a avut intenţia de a implementa la noi aceste recomandări prin prevederile legii 387 şi ale Legii Educaţiei Naţionale încadrând ca profesori pe cei care fac dovada formală a oricăror studii superioare şi liceul pedagogic la bază sau după caz a modulului psihopedagogic. Sperăm ca ordonatorii de credite să nu încalce voinţa Parlamentului şi Guvernului.
Cei care încearcă să facă economii de câţiva lei cerând să mai facă încă o facultate pentru a fi plătit ca profesor în primar şi preşcolar spre exemplu Doamnei Badea sau unuia care are 6 ani de liceu pedagogic, plus 4 de facultate, plus 2 de masterat, plus mulţime de cursuri, plus experienţă impresionantă, plus grade didactice- le amintim că documentul mai sus citat prevede următoarele la punctul 14. ,,Comisia subliniază faptul că timpul pe care cadrele didactice îl petrec în sala de curs cu elevii este de neînlocuit şi este preocupat de faptul că proceduri administrative şi birocratice crescânde pot fi în detrimentul acestuia, precum şi al timpului pe care cadrele didactice îl petrec pregătind cursurile”. A trimite iar la formare iniţială (în specializarea nou creată dar care pregăteşte pentru aceeaşi fişă a postului) pe cineva cu o asemenea temeinică pregătire ar însemna şi o dereglare fără noimă a procesului de învăţământ. Unii spun că încă 3 ani acest cadru didactic ar trebui să se învoiască des de la şcoală, să îi fie mintea la taxe de studiu şi examene, să înfierbânte copiatorul şcolii pentru referate – în loc să se dedice clasei şi pregătirii materialului didactic pentru lecţii. Ştiu colegi (şi ştiu aceste cazuri şi IŞJ-urile) de cadre didactice din primar şi preşcolar cu o astfel de pregătire care, pe lângă orele din primar sau preşcolar, predau cursuri (la sfârşit de săptămână) chiar la universitate, dar culmea, dacă s-ar interpreta aiurea legea nu ar putea fi profesori la ciclul primar sau preşcolar.

PRIN COMPARAŢIE -DESPRE ALTE MĂSURI CLAMATE DE ECONOMIŞTI
La noi se vehiculează măsuri prin care s-ar reduce numărul de angajati din invatamnat cu 5% (15.000) iar in SUA, Camera Deputatilor a votat in 17 decembrie 2009, o lege prin care alocă 23 de miliarde de dolari pentru a crea 250.000 de noi locuri in educatie pe urmatorii 2 ani ca măsură anticriză cerând statelor Uniunii ,,o reducere a mărimii claselor, o reducere a numărului de elevi/studenţi raportaţi la un profesor la nivelurile primar, secundar, şi colegiu şi universitate”. Exact invers de cât se intenţionează la noi. În SUA între 2000 şi 2005 profesorilor le-a crescut salariul în medie cu 1000 de dolari.
Documente ale UE (invocate mai sus) arată textual că o reducere a mărimii claselor duce la creşterea calităţii actului educativ. Doar la noi se suţine de unii care nu au nimic în comun cu învăţământul, in mod lipsit de logică, opusul.
În România în 2009 au revenit în medie 16 elevi la un învăţător în ciclul primar şi 11 elevi la un profesor în gimnaziu. Se fac planuri de a mări numărul de elevi la 25-30.
Iată cum stă situaţia în alte ţări referitor la numărul de elevi la o educatoare: Finlanda -12, Ungaria -11, Islanda -5, Italia-13, Norvegia-12, Polonia-13, Slovacia-10, Spania-16, Suedia-12, Media europeană-15. Cu totul alta este media preşcolarilor la o educatoare în Africa -23.
Iată cum stă situaţia în alte ţări referitor la numărul de elevi la un învăţător: Finlanda -16, Ungaria -11, Italia-11, Norvegia-12, Polonia-13, Spania-15, Suedia-12, Belgia -15, Media europeană-17, SUA- 16 elevi la un învăţător. Cu totul alta este media elevilor la ciclul primar în Africa -26.
Tot în privinţa salarizării şi ideilor (la primă vedere excelente) de a introduce noi criterii de diferenţiere între cadrele didactice iată ce a spus Barack Obama: ,,administrarea unei salarizări bazate pe merit, ar fi un coşmar birocratic, predispus la corupţie şi lipsă de onestitate, şi ar submina cooperarea şi colaborarea între profesori,,. Aproape toate şcolile publice din SUA folosesc o grilă rigidă de salariu care să stabilească salariile de plecare pentru profesori. Salariu se diferenţiază doar după anii de serviciu şi nivelul studiilor absolvite. Acesta tratează toate gradele ca fiind echivalente, indiferent de unde au fost obţinute sau în ceea ce profil.
O ultimă bombă pe care nu îmi vine să o cred când o citesc pe site-ul ONU: ,,În Romania va fi penurie de cadre didactice până în 2015 şi România va avea nevoie de cele mai multe noi cadre didactice (239,000) până către 2015. Deci pe primul loc în lume la penuria de profesori! După noi la acest deficit estimat apar Congo (166,000), Uganda (95,000), Burkina Faso (81,000) and Kenya (80,000). Nu ştiu ce a stat la baza estimărilor dar studiul este public, iar slaba salarizare este şi în opinia documentelor UE un motiv pentru „scurgerea de creiere” a cadrelor didactice cu performanţe de vârf spre posturi mai bine plătite. Sperăm să fie doar zvonuri că s-ar pregăti norme metodologice care să ne înscrie pe trendul Congo şi nu al UE şi SUA. Sperăm ca finanţiştii şi economiştii să sprijine ministerul educaţiei şi să nu îl oblige să ia măsuri împotriva trendului european. Poate şi acest colaj de citate din documente publice să îi facă să nu confirme zvonurile.
Viorel Dolha
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
MAI MULTE PE ACEASTA TEMA LA http://www.aiarad.ro/forum/viewtopic.php?f=11&t=1054