Atacul de cord - metode de diagnostic

Simptomele unui atac de cord

Atacul de cord, cunoscut și sub denumirea medicală de infarct miocardic, este o urgență care necesită îngrijire imediată. Înțelegerea simptomelor unui atac de cord este crucială pentru a putea interveni în timp util. În mod tradițional, cel mai comun simptom al unui atac de cord este durerea sau disconfortul în piept. Această durere poate varia de la o senzație de presiune sau strângere, până la durere intensă. Alte simptome frecvente includ dificultăți de respirație, amețeli, transpirații reci, greață sau vărsături. Nu este neobișnuit ca durerea să se extindă și în alte părți ale corpului, precum brațele, gâtul, maxilarul sau spatele.

Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem și simptomele atipice ale unui atac de cord. Acestea pot fi mai puțin evidente și diferă de la o persoană la alta. De exemplu, unele persoane, în special femeile, pot experimenta simptome precum oboseală extremă, indigestie sau o senzație de arsură în piept. Este important de știut că aceste simptome pot fi la fel de serioase ca cele clasice și nu trebuie ignorate.

Orice simptom de atac de cord este o urgență medicală. Este esențial să acționezi rapid pentru a limita daunele asupra mușchiului cardiac. În cazul în care se suspectează un atac de cord, trebuie apelat numărul de urgență cât mai repede posibil.

CK-MB în diagnosticul atacului de cord

Creatin kinaza-MB (CK-MB) este o enzimă specifică celulelor musculare ale inimii, care joacă un rol vital în diagnosticarea atacului de cord. În mod normal, această enzimă este prezentă în sânge în cantități foarte mici. Însă, în cazul unui atac de cord, nivelurile CK-MB cresc semnificativ, deoarece celulele musculare ale inimii sunt deteriorate și eliberează CK-MB în circulație.

CK-MB este unul dintre markerii primari utilizați în diagnosticarea unui atac de cord. Un nivel ridicat de CK-MB în sânge este un indicator puternic al faptului că a avut loc un atac de cord. Creșterea nivelului de CK-MB poate fi observată la aproximativ 4-6 ore de la debutul atacului de cord, atingându-și apogeul la 18-24 de ore.

Interpretarea rezultatelor testului CK-MB este o parte esențială a procesului de diagnostic. Medicii folosesc testul CK-MB împreună cu alte teste și semne clinice pentru a confirma un atac de cord. De obicei, nivelurile CK-MB revin la normal în 2-3 zile de la atac. Este esențial să se interpreteze rezultatele în contextul simptomelor pacientului și a altor teste.

Deși testul este un indicator util, există și alte afecțiuni care pot duce la o creștere a nivelului de CK-MB în sânge. Acestea includ miopatia, inflamația musculară sau activitatea fizică intensă. Prin urmare, este esențial să se interpreteze rezultatele în contextul simptomelor și al rezultatelor altor teste. În funcție de context, alte enzime, cum ar fi troponina, pot fi mai sensibile în detectarea unui atac de cord decât CK-MB.

Metode imagistice de diagnostic în atacul de cord

Diagnosticarea corectă și promptă a unui atac de cord este crucială pentru supraviețuirea și recuperarea pacientului. În acest sens, există mai multe metode imagistice utilizate pentru a identifica și evalua această afecțiune.

Una dintre cele mai frecvent utilizate metode este electrocardiograma (ECG). Aceasta este o procedură simplă și rapidă, care înregistrează activitatea electrică a inimii. Prin identificarea anumitor semnale electrice specifice, ECG poate indica dacă un pacient a suferit un atac de cord.

Ecografia cardiacă, de asemenea, joacă un rol important în diagnosticarea atacului de cord. Este o metodă non-invazivă care utilizează unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. Aceasta poate ajuta la identificarea zonei de miocard afectate de atacul de cord și la evaluarea funcției inimii.

Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (MRI) sunt tehnici avansate de imagistică ce pot oferi o imagine mai detaliată a inimii și vaselor de sânge. Acestea pot ajuta la identificarea blocajelor în arterele coronare, care pot provoca un atac de cord. În plus, aceste metode permit vizualizarea detaliată a structurilor inimii și a fluxului de sânge, oferind informații valoroase despre starea inimii după un atac de cord.

Angiografia coronariană este o altă metodă de diagnostic importantă. Aceasta este o procedură invazivă care utilizează raze X și un colorant special pentru a vizualiza arterele coronare. Poate detecta blocaje sau îngustări în arterele coronare, care sunt cauza principală a atacurilor de cord și permite intervenția pentru rezolvarea lor. 

Recunoașterea simptomelor unui atac de cord permite solicitarea ajutorului medical de urgență, stabilirea unui protocol de diagnostic și instituirea promptă a tratamentului adecvat. Dacă ai orice întrebări referitoare la sănătatea inimii tale sau la cum poate fi evaluată aceasta, discută cu medicul curant!

Surse: 

1. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/infarct-miocardic-acut-cauze-simptome-tratament

2. https://www.medlife.ro/glosar-medical/analize-medicale/creatinkinaza-mb-creatinkinaza-izoenzima-mb-cpk-mb-ck-mb