Retorica - o solutie de utilitate politică, studiul lui Eustathios al Salonicului în traducere din limba greacă

BUCURESTI - 10 septembrie 2021

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

La editura Omonia a apărut volumul ”Puncte de convergență între gândirea politică bizantină și cea a Evului Mediu Occidental: Eustathios al Thessalonicului despre zorii vieții sociale și ai dezvoltării civilizației”, de Vasileios Syros . Traducere din neogreacă: Edith-Adriana UNCU. Cu un cuvânt-înainte al autorului la ediția în limba română. Ediție bilingvă.

Zestrea de ediții bilingve a Editurii Omonia s-a îmbogățit recent cu o lucrare aparținând unui cunoscut specialist grec,  istoric al gândirii politice comparate.

Studiul lui Vasileios Syros reprezintă un etalon pentru analiza comparativă a ideilor politice dezvoltate în lumea bizantină și în Evul Mediu european. Autorul, deloc străin de moștenirea intelectuală romană bine înrădăcinată în prezent, și-a focalizat interesul asupra gândirii politice din Europa latină, completându-și paleta cercetărilor cu sistemele politice din Italia și imaginea Imperiului Bizantin în literatura islamică. În acest context, autorului îi suscită interesul cercetarea meticuloasă a ideilor politice ale unor autori aparținând tradiției bizantine și latine. Dintre aceștia, un loc de seamă îl ocupă cărturarul bizantin Eustathios al Thessalonicului, intelectual de marcă al secolului al XII-lea (aprox.1115-aprox.1195), care s-a distins prin comentarii la textele antice grecești, în special la epopeile homerice, și prin relatarea ocupării Thessalonicului de către normanzi. Prin lucrarea sa Discurs cu privire la obediența și docilitatea care i se cad magistratului creștin Eustathios promovează un curent de gândire care îi aduce în prim-plan pe oratori ca resorturi ce impulsionează trecerea societății de la un stadiu primitiv la civilizație.

Teoria lui Eustathios privitoare la apariția vieții sociale și dezvoltarea civilizației umane, teorie pe care vă invităm să o descoperiți și să o analizați împreună cu autorul, aduce sub lumina reflectorului aspecte noi despre relația divin-uman, despre vectorii de influență în istoria umanității și caracteristicile predominante ale unei organizări sociale sănătoase. Rolul decisiv al oratores-sapientes, definiți prin eloquentia și sapientia, dibaci utilizatori ai abilităților retorice, înzestrați cu darul de a-i persuada pe semeni să participe la viața socială, să descopere instituțiile și limba, reliefat de Eustathios într-un moment de intensă instabilitate politică, îl determină pe Vasileios Syros să identifice scopul demersului cărturarului bizantin, anume articularea unei problematizări teroretice pentru a pune bazele coeziunii sociale și concordiei și să potențeze în acest mod utilitatea politică a retoricii ca mijloc de conciliere a diferendelor, idee extrem de actuală pentru o contemporaneitate frământată de crize polimorfe. „Logos-ul  lui Eustathios”, conchide autorul, „conține idei deschizătoare de drum privitoare la modalitățile de construire a consensului social, dovedindu-se  în același timp adecvat studiului comparativ cu abordări similare, care au fost dezvoltate în  Europa medievală...Ideile lui Eustathios privitoare la consecințele erozive ale discordiei rămân actuale și pentru noi, de vreme ce oratores-sapientes, se pare, pe de o parte lipsesc și, pe de altă parte, sunt la fel de indispensabili cum au fost și în trecut”.

În prefața la ediția românească, profesorul Vasileios Syros evocă legăturile sale cu limba și cultura română, ca și cu intelectuali și specialiști români întâlniți de-a lungul anilor pe diverse meridiane: „Pe parcursul studiilor mele de licență la Universitatea Ciprului m-am dedicat lecturării literaturii române, iar în perioada studiilor mele de doctorat la Heidelberg  am audiat pentru un timp cursuri de limba română. Mai târziu, când am predat la Universitatea din Chicago, am simțit cât de intensă era acolo moștenirea intelectualilor români, precum Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, și m-am simțit înfiorat de venerație, purtat în spații în care au trăit și au învățat acești oameni de știință atât de valoroși. În ultimii ani, grație poate unei fortuna bine intenționate, am avut prilejul de a stabili și, treptat, de a cultiva  legături de prietenie autentică cu colegi care trăiesc și lucrează în România sau sunt membri proeminenți ai diasporei române.”

 

Născut în localitatea Delphi din Grecia, Vasileios Syros a studiat filosofia la Universitatea Ciprului. Doctoratul în istorie medievală și modernă la Universitatea din Heidelberg este urmat de un stagiu de cercetare postdoctorală la Université Paris 1 Panthéon–Sorbonne. Bursier al mai multor centre universitare din lume, Columbia Princeton, Edinburgh și Ierusalim fiind câteva dintre acestea.  A predat la Stanford University, McGill University, The University of Chicago, la École Pratique des Hautes Études și la Universitatea din Helsinki. Profesor invitat al Royal Netherlands Academy of Arts and Sciences (KNAW). Director al Programului pentru Cultura Greacă Modernă Timpurie din cadrul Arhivei Medici din Florența și  bursier Berenson  la Centrul I Tatti de Studiere a Renașterii Italiene de la Universitatea Harvard. Cărțile sale, publicate, majoritatea, în străinătate, dar și numeroasele studii și articole apărute în prestigioase reviste internaționale, relevă interesul său pentru studiul istoriei gândirii politice creștine/latine, evreiești, islamice și al teoriei politice comparate și conturează cu fermitate modele de conducere și diplomație culturală. Editor al unei colecții de studii comparative de teorie politică și istorie intelectuală la Universitatea Edinburgh și Brepols, este membru în colegiul  de redacție al unor reviste internaționale, ca și în cel al unor publicații românești („Polis-Revistă de Științe Politice”, „Cogito”, „Euromentor. Studii despre Educație”).

 

Absolventă a Facultății de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, specializarea limbi clasice și a masteratului de Traducere a textului contemporan în limba neogreacă organizat la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a  Universității din București,   Edith Uncu (n.1980, Tulcea) urmează în prezent programul Școlii Doctorale de Studii Literare și Culturale de la Universitatea din București. Profesor de limba latină și limba greacă în licee din țară, traduce cu pasiune din anul 2008 și promovează cultura și limba elenă, elină și latină în care crede cu tărie. 

Despre Edith Uncu

Absolventă a Facultății de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, specializarea limbi clasice și a masteratului de Traducere a textului contemporan în limba neogreacă organizat la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Edith Uncu (n.1980, Tulcea) urmează în prezent programul Școlii Doctorale de Studii Literare și Culturale de la Universitatea din București. Profesor de limba latină și limba greacă în licee din țară, traduce cu pasiune din anul 2008 și promovează cultura și limba elenă, elină și latină în care crede cu tărie.