Misia – 29 Noiembrie – Sala Palatului, Bucureşti

Timisoara - 23 septembrie 2010

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

Din dorinţa de a promova muzica lumii şi implicit fado, PLAI, în parteneriat cu Ambasada Portugaliei în România prezintă Misia – “Ruas” Tour 2010 la Bucureşti, în Sala Palatului pe 29 noiembrie 2010, cu începere de la ora 20.
După ediţia de anul acesta a Festivalului PLAI, datorită reacţiilor participanţilor şi dorinţei fadistei de a se întoarce în România cât de curând, organizatorii PLAI o aduc pe Misia şi la Bucureşti.
Fado-ul portughezei ne-a încântat pe toţi, într-un recital incitant şi emoţionant deopotrivă. Un recital inedit, o îmbinare de tradiţie şi suflet, totul extrem de original şi fascinant. Ne-a bucurat sufletul, dar ne-a făcut să şi dansăm.

Misia – 29 Noiembrie – Sala Palatului, Bucureşti

Misia este considerată una dintre cele mai bune voci ale fado-ului din istorie, o demnă urmaşă a Amaliei Rodriguez. Un pionier, un spirit liber – Misia este mai mult decât o simplă interpretă. Misia este cea care duce tradiţia portugheză mai departe, este o adevărată ambasadoare a muzicii recunoscută în întreaga lume, mărturie în acest sens stând toate ordinele, distincţiile, medaliile şi premiile pe care le-a cucerit.
Viaţa Misiei a fost conturată de călătorii muzicale, poetice şi geografice – o necesitate pentru un artist care a crescut în nonconformism şi exuberanţă, sub influenţa a două culturi: cea a tatălui (liniştea culturii portugheze burgheze) şi cea a mamei şi bunicii (lumea artistică spaniolă). Şi-a petrecut copilăria în Porto, oraşul în care s-a născut. Acolo a cântat prima dată fado, pentru muncitorii care veneau la Casas de Fado. În adolescenţă, s-a mutat la Barcelona, începându-şi cariera în legendarele cabarete de la Paralelo (un fel de Broadway al Cataluniei), într-o perioadă în care costumele kitsch, machiajul strident, într-un cuvânt, stilul pompos, erau în vogă. Mai târziu, s-a mutat la Madrid, un oraş al vieţii de noapte, unde apare în primul spectacol adevărat şi cântă la TV în fiecare dimineaţă cinci cântece din vastul repertoriu pop internaţional.
După o perioadă de experimentări (fără să decidă cum anume să îşi exprime vocaţia artistică), Misia, care nu a uitat fado – gen muzical emblematic al adolescenţei sale, în atmosfera întunecată şi promiscuă de la Casas de Fado, cu un public de toate genurile –, a decis să se întoarcă acasă. S-a stabilit în Lisabona cu un scop foarte clar: să îşi cânte propriul fado. Pentru prima dată în viaţă, a ştiut foarte clar ce vrea să facă.
Când a ajuns în Lisabona, a început să descopere ostilitatea celorlalţi faţă de fado care a început odată cu căderea dictaturii lui Salazar. Fado a fost folosit de autorităţi ca instrument de propagandă, represiune şi manipulare mentală a populaţiei. În afară de câteva mari poeme, cântecele transmiteau etosul unui popor portughez supus, sărac şi lipsit de ambiţie, dar mulţumit. Aşadar, Misia s-a aflat în faţa unei formidabile încercări. A început să cerceteze fado, să facă un inventar al cântecelor, căutând piese fado tradiţionale şi contactând poeţi pentru a le cere să scrie noi versuri. A reintrodus vioara şi acordeonul, caracteristice fado-ului de pe străzi pe care îl auzise din copilărie, introducând şi acompaniamentul cu pian al saloanelor aristocratice ale secolului al XIX-lea.
Misia este cea care, cu eforturi uriaşe a deschis noi căi în fado, fiind un pionier al genului.
Primele succese le-a înregistrat dincolo de graniţele ţării: în Spania şi Japonia, apoi în Franţa şi Germania. Mai târziu, a început să devină cunoscută în întreaga lume, dezvoltând o bogată carieră internaţională. Din 1993 a devenit al doilea artist, după Amalia Rodriguez, care a dus fado pe scenele mari ale lumii şi chiar a triumfat în locuri în care fado nu ajunsese până atunci. De la primul album scos de Misia, reacţia publicului a fost una entuziastă în faţa creativităţii fără seamăn a muzicii portughezei. Proiectele sale au primit recunoaştere largă, iar vânzările au crescut rapid. Misia a adunat premiu după premiu. Al doilea album al său, „Misia Fado”, a fost lansat în Japonia, Coreea de Sud şi Spania. „Tanto menos, tanto mais” a obţinut premiul Académie Charles Cros. „Garras dos Sentidos” s-a vândut în 250.000 de exemplare. Pentru prima dată, acordeonul, vioara şi pianul se auzeau împreună în cântece fado. „Ritual”, un tribut adus artiştilor de la Casas de Fado, a acoperit un repertoriu de cântece populare. După lansarea albumului, Misia a adus fado, pentru prima dată, pe legendara scenă de la Papal Palace, la Festivalul de la Avignon.
Mai târziu, albumul „Canto” a marcat o depărtare de fado, bazându-se pe muzica instrumentală a chitaristului şi scriitorului portughez Carlos Paredes. Un cvintet de coarde a completat albumul, care a câştigat Critics' prize în Germania. „Drama Box” a fost cu adevărat un album plin de pasiune, incluzând tango, bolero şi fado, Misia avându-le ca invitate pe Fanny Ardant, Miranda Richardson, Ute Lemper, Carmen Maura şi Maria de Medeiros.
A fost recompensată, de-a lungul timpului, cu Medalia Ordinul de Merit al Portugaliei, Marea Medalie Roşie a oraşului Paris, Ordinul Artei şi Literelor din Franţa, Premiul Criticilor Muzicali din Germania, Premiul Festivalului Internaţional de Film de Artă şi Pedagogic, Marele Premiul al Academiei Charles Cros şi multe altele.
Aceasta este, pe scurt, Misia. Ea va reveni la Bucureşti şi astfel în România, să-şi deseneze lacrimile în Sala Palatului, în ziua de luni, 29 noiembrie 2010. Va fi un concert pentru cunoscători şi pentru profani deopotrivă – deoarece muzica Mísiei se adresează tuturor, fiind la fel de tulburătoare.
Biletele pentru concert au preţuri cuprinse între 70 şi 250 de lei şi vor putea fi achiziţionate de la casieria Sălii Palatului, precum şi on-line, de pe site-urile myticket.ro, ticketpoint.ro şi bilete.ro.
Revenirea Misiei în România va reprezenta promovarea celui mai nou material discografic al acesteia – dublul album „Ruas”. Un dublu album complex, complet, unde ne sunt prezentate străzi (asta înseamnă „ruas”): străzile vieţii, străzile tristeţii, străzile iubirii, strazile absenţei, străzile tuturor străzilor, străzile destinului, străzile fado – străzile pe care ne mişcăm fiecare dintre noi, până la ultima suflare. Străzile – aceste locuri de trecere, de întâlnire şi de despărţire, pe care le traversăm zilnic încercând să ne trăim viaţa.
În primul CD al albumului, „Lisboarium”, Misia a visat la Lisabona de departe, gândurile sale fiind încărcate de saudade – acel sentiment unic, intraductibil, pe care doar fado-ul portughez poate să-l exprime; singurătate, tristeţe, melancolie şi dor deopotrivă – acea saudade pe care Misia o resimţea după trei ani petrecuţi în Paris. Albumul reprezintă un inventar subiectiv al oraşului, o alegere a cântecelor şi poemelor, care povestesc şi reflectă această lume urbană şi îi pătrund secretele. Genul principal este fado, fiind explorate două alte sunete specifice Lisabonei: Marchas de Lisboa şi lamentările capo-verdiene atât de similare fado-ului în problemele pe care le tratează.
Al doilea CD al albumului, „& Tourists”, reflectă călătoriile care au format şi modelat sensibilităţile muzicale ale Misiei de-a lungul a 20 de ani. CD-ul aduce împreună munca artiştilor din culturi muzicale diferite, dintre cele mai neaşteptate, fiecare cu sensibilitatea, experienţele şi traiectoria sa distinctă. Fie că se îndreaptă către Nine Inch Nails (Hurt), Joy Division (Love will tear us apart), cântăreţul de flamenco Camaron de la Isla (Como el agua), Barbara (Attendez que ma joie revienne - Wait for my joy to return), Dalida (Pour ne pas vivre seul - To not live alone), Cuco Sanchez (Fallaste corazon) sau Peppe Servillo ('Avion Travel'), cu un cântec napolitan ori colegi de breaslă cu care cântă în duet (Agnčs Jaoui, Kudsi Erguner sau acordeonistul Daniel Mille) sau doar se alimentează cu piese din repertoriul lor, Mísia înaintează pe calea pe care a ales-o, explorând noi orizonturi modelate de aceleaşi sentimente ca şi fado şi reamintindu-ne că, deşi există nenumărate genuri muzicale, în final, există un singur cântec: cântecul sufletului - un cântec universal.

Discografie:
1991 Misia
1993 Fado
1995 Tanto Menos Tanto Mais
1998 Garras Dos Sentidos
1999 Paixões Diagonais
2001 Ritual
2003 Canto
2005 Drama Box
2009 Ruas

Resurse web:
http://www.plai.ro/
http://www.ruas.misia-online.com/
http://www.misia-online.com/
http://www.myspace.com/misiaonline

Despre Festivaul PLAI

Festivalul PLAI - muzica, arta, multiculturalitate
Festivalul PLAI - organizat de voluntari
Festivalul PLAI - 6 ani de diversitate
pr@plai.ro
andreea.iager@plai.ro