Liga Română pentru Sănătate Mintală lansează un nou proiect în beneficiul copiilor care provin din grupurile vulnerabile

Conform cercetării naționale “Abuzul și neglijarea copiilor – Studiu sociologic la nivel național” realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii cu sprijinul Direcţiei Protecţia Copilului – Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), în 2013:

86% dintre copii sunt etichetați de către cadrele didactice în situații în care aceștia greșesc sau au un comportament problematic;33% dintre copiii se simt discriminați și jigniţi la școală de către cadrele didactice;

Studiul evidențiază frecvența foarte mare a comportamentelor de discriminare, etichetare, și stigmatizare verbală, pe care cadrele didactice le utilizează în numele „metodei educaționale”. Aceste practici se înscriu în categoria comportamentelor abuzive cu consecințe negative pentru dezvoltarea psiho-emoțională a copiilor: reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor la educație și protecție;  tensionează relația cadru-didactic elev; afectează stima de sine a elevului; toate acestea conduc la generalizarea și transferul comportamentelor de discriminare și stigmatizare la nivelul elevilor, generând culturi școlare caracterizate prin violență, bullying și excludere socială.

Copiii romi și sărăcia

UNICEF și Romani Criss arată prin studiul ”Participare, absenteism școlar și experiența discriminării în cazul romilor din România” (2011) faptul că 38% dintre părinţi se declară nemulţumiti de cadrele didactice ale şcolii în care a învăţat copilul lor, sesizând “insensibilitatea cadrelor didactice faţă de umilinţa şi jena resimţită de copiii romi datorată modului în care ceilalţi copii se raportează la ei, dar şi tratamentul discriminator la care unii copii şi părinţi romi sunt supuşi la şcoală, mai ales cei care trăiesc în condiţii precare”. Copii romi, pe lângă discriminarea etnică la care sunt supusi, se confruntă și cu discriminarea cauzată

de sărăcia și izolarea socială în care trăiesc, așa cum reiese din studiul efectuat în cadrul proiectului ”Discriminarea copiilor de etnie romă din mediul școlar”, în care se specifică faptul că peste 90% din totalul romilor din România trăiesc în condiţii de pauperitate economică. Mulți dintre copiii romi care nu abandonează școala sunt deseori discriminați față de colegii lor: pusi în ultimele bănci ale clasei, tratați cu indiferență sau, mai rău, agresați verbal de către copii sau profesori.

Raportul cercetării ”O școală pentru toți -  Accesul copiilor romi la o educație de calitate” (2010) elaborat de UNICEF arată persistența anumitor percepții și atitudini profund discriminatorii față de copiii romi. Până și cadrele didactice care doresc să scoată în evidență în mod pozitiv pe unii din elevii romi dau dovadă de persistența stereotipurilor referitoare la romi. Mecanismul de discriminare apare atunci când se face separarea dintre exemplele pozitive – considerate ca fiind excepții, și restul grupului etnic căruia, în continuare, i se atribuie caracteristici negative. Din acest mecanism de scoatere în evidență a copiilor romi ”curați”, ”îngrijiți” , reiese că așteptările în cazul acestora sunt depăsite, iar cadrul de referință rămâne o imagine stereotipică negativă  prezentă în mentalul colectiv. 

Copiii cu dizabilități

Raportul național privind monitorizarea drepturilor copilului cu dizabilități din 2011 a arătat că o treime dintre părinţii intervievați au afirmat că discriminarea copiilor lor din pricina dizabilităţii are loc în comunitate și în mediul școlar, copiii sunt înscrisi cu greu în şcolile de masă, sunt marginalizaţi de colegii lor –„să-ţi iei handicapatul și să pleci cu el de la noi din clasă“, dar și de unii profesori –”doamna de sport refuză să facă sport cu el“. Copiii însisi au afirmat că sunt discriminați și la școală de către colegii lor care nu vor să se joace cu ei, îi poreclesc și râd de ei.

În școlile din România sunt tot mai frecvente situațiile în care sunt exercitate presiuni asupra familiilor în care copii au dizabilități, în vederea excluderii acestora din colectivul de elevi și mutării lor în alte unități școlare. Mai mult, în clasele în care sunt integraţi aceşti copii, sunt utilizate tehnici și metode de disciplinare care nu doar că reprezintă forme de discriminare, stigmatizare și etichetare, dar generează efecte negative asupra dezvoltării psihosociale a acestora și menţin sau contribuie la creşterea frecvenţei comportamentelor problematice în clasă.

Ca răspuns la nevoile prezentate mai sus, Asociația Liga Română pentru Sănătate Mintală în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) lansează proiectul “Dezvoltarea societății democratice începe la școală”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul are o durată de 14 luni și  o valoare eligibilă totală de 74.900 EURO din care 67.410 EURO valoare a finanțării nerambursabile acordată de Fondul ONG.

Scop

Proiectul promovează drepturile copiilor în vederea combaterii discriminării și  respectarea drepturilor copiilor provenind din grupuri vulnerabile în mediul educațional prin eliminarea comportamentelor de discriminare, stigmatizare, etichetare, bullying și construirea unei culturi a respectului și toleranței în rândul cadrelor didactice și elevilor din sistemul educațional românesc.

Astfel proiectul își propune:

Combaterea comportamentelor discriminatorii, stigmatizării, etichetării, agresivității și bullying-ului din mediul școlar, prin instruirea a 120 de formatori de opinie, 40 de cadre didactice, 40  de consilieri școlari și 40 de peer-educatori, cu privire la respectarea drepturilor copilului și promovarea valorilor democratice în școli și licee din București.Combaterea discriminării împotriva copiilor aparținând grupurilor vulnerabile și respectarea dreptului acestora la educație și protecție, prin oferirea de activități de asistență și consiliere pshologică menite să faciliteze integrarea a 200 de copii vulnerabili în școlile de masă.Dezvoltarea de atitudini și comportamente nediscriminatorii și exercitarea acestora în rândul a 5000 de elevi din 20 școli și licee, prin activități de peer-education coordonate de elevi voluntari recrutați și formați în cadrul proiectului în vederea construirii unei culturi educaționale bazate pe toleranță și respect.

-          40 de cadre didactice ce vor fi instruite în vederea eliminării comportamentelor de discriminare din școli și licee și promovării drepturilor copilului și a valorilor toleranței și respectului în mediul școlar; ulterior formării, acestea vor fi asistate în implementarea de activități menite să genereze schimbări atât în comportamentele și mesajele cadrelor didactice cât și la nivelul relației profesor-elev, în sensul pozitivării acesteia și poziționării în acord cu prevederile Convenției cu privire la drepturile copiilor;

-          40 de consilieri școlari ce vor fi formați în vederea acordării de asistență și consiliere pentru elevi victime ale comportamentelor de discriminare în școli și licee, cu risc crescut de a dezvolta dificultăți emoționale și comportamentale, ca urmare a excluziunii sociale și stigmatizării sociale;

-          200 de copii vulnerabili, victime ale comportamentelor de discriminare din partea altor elevi și/sau cadrelor didactice, ce vor primi asistență și consiliere în vederea facilitarii incluziunii sociale și diminuării dificultăților emoționale generate de stigmatizare și etichetare;

-          40 de elevi adolescenți voluntari cărora li se vor dezvolta competențe de peer-educatori, în vederea implementării de activități directe de educație a elevilor pe problematici legate de drepturile copiilor, respect și toleranță;

-          5000 de elevi din 20 școli și licee din București implicați direct în activități de conștientizare și promovare a culturii respectului și toleranței în propriile școli, prin propuneri de proiecte elaborate sub supervizarea peer-educatorilor.

-          10000 de elevi informați cu privire la proiectul implementat și mesajele fundamentale de educație ale proiectului, prin distribuția de pliante;

Rezultate asteptate

Prin obiectivele propuse și asumate prin semnarea contractului de finanțare, proiectul contribuie la atingerea obiectivului general al Fondului ONG  “Consolidarea dezvoltării societăţii civile şi creşterea contribuţiei la justiţia socială, democraţie şi dezvoltare durabilă” prin investiția în cadrele didactice și consilierii școlari, ca formatori de opinie, și capacitarea acestora în promovarea și respectarea drepturilor copiilor în mediul școlar, precum și prin implicarea directă a elevilor în elaborarea de activități care să genereze o cultură școlară caracterizată prin respect și toleranță, cultivându-se valorile democrației la nivelul generației următoare și creându-se premisele pentru facilitarea transformării durabile a elevilor în cetățeni activi, preocupați de binele comunității și al membrior săi.

Despre Liga Română pentru Sănătate Mintală

Liga Română pentru Sănătate Mintală (LRSM) este o organizaţie neguvernamentală, inter-profesională, înfiinţată în anul 1990 şi care acţionează în domeniul sănătăţii mintale. Este cea mai veche organizație din domeniu fiind activă în elaborarea politicilor, a legislației și a dezvoltării de servicii în România. Alături de Asociaţia Română de Psihiatrie, Liga a participat la elaborarea Legii Promovării Sănătăţii Mintale şi Protecţiei Persoanelor cu Tulburări Psihice și a Strategiei de Sănătate Mintală a Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, de-a lungul celor 25 de ani de experiență, LRSM a implementat mai mult de 30 de proiecte ce au răspuns la nevoile de sănătate mintală ale populației din România. Astfel, am creat un centru de zi pilot pentru copiii cu profile atipice de dezvoltare, am instruit profesioniști de sănătate mintală din spitalele de psihiatrie și centrele de  sănătate mintală din România, am organizat campanii de informare și conștientizare, am elaborat materiale informative pentru profesioniștii de sănătate mintală, pentru părinții care au copii cu probleme de sănătate mintală, pentru adolescenți și pentru persoanele cu dizabilități mintale.

Recunoscând că nu există sănătate fără sănătate mintală, Liga Română pentru Sănătate Mintală face eforturi pentru promovarea unor proiecte de informare și conștientizare a populației cu privire la importanța acestui aspect al sănătății.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org