Colectia Pontis (carti bilingve) la Editura LiterNet.ro - Descarca si citeste gratuit

Portalul cultural LiterNet (http://www.liternet.ro) are placerea sa va anunte aparitia unor noi e-carti editate de LiterNet:

127. Beatrice Libert: Fericirea nemingiiata / Le bonheur inconsole (traducere din franceza de Luiza Palanciuc)
128. Beatrice Libert: Trecatoarea / La passagere (traducere din franceza de Luiza Palanciuc)

Cele doua volume sint primele aparitii in noua colectie Pontis care va cuprinde volume bilingve (traduceri in romana si din limba romana in principalele limbi europene) ce intentioneaza sa cladeasca punti intre literatura romana si literaturile lumii.

Toate cartile aparute la editura LiterNet pot fi descarcate gratuit in format Acrobat Reader (pdf) din situl Editurii Liternet.ro, de la adresa http://editura.liternet.ro


>>>> Argument Pontis:

Sa scrii pentru a trece dincolo, pentru ca fiecare cuvint sa-si afle suflul deasupra prapastiei si pentru a-ti lasa la o parte, fara stringeri de inima, obisnuintele. Sa scrii pentru a prinde masura insasi a intunecatului, a clarobscurului, ajunsa calauza in uitarea iesirilor. Era nevoie de o colectie pentru a scoate la iveala aceste scrieri ce stiu sa se daruiasca pe masura ce inainteaza, ce spun lumea si ritmurile ei intr-o scandare fara de cusur, purtate, cum sint, de neliniste, ce indraznesc si sa arate clipa in care iesi din tine, in care, numai prin harul cuvintelor, te indrepti catre celalalt.

Pontis ar vrea sa restituie zgomotele unor limbi, al unor stinci ce se ciocnesc adesea in cerul gurii, si pe care le numim mai curind lirism. Pontis reface respiratia reintoarsa in sine si dusa mai departe, peste intinderea glasurilor, intre pereti, frontiere, stringeri de amaraciuni, vieti inchegate intr-o aratare devenita frenetica: astfel, poemul cauta aici un alt prezent, cel ce picura uneori intristari, ce bate asemeni unui orologiu, ce cauta dincolo de aripi, cu toate verbele desfasurate. Apendice de trupuri ranite, aceste pasarele se desfac de la o limba catre alta, fara vreo alta atirnare decit teama de vid, de miscarea inapoi, de destituire. Sint aruncari de privire peste veac. Salturi inainte, plutirea suflului mai apoi, ceea ce se invirte, se pierde citeodata in miinile talmaciului.

Trebuie atunci sa auzi strigatul naufragiatului, biciul in gura celor poftiti la masa. Sint taceri care striga, fintini de zadarnicie, valuri care se lasa impinse. Pontis spune impalpabila trecere si, prin ea, ceva ce este resimtit: un ecou, o oglindire, o taina – efecte ale realului, intotdeauna, dar care se deschid catre nesfirsita asteptare, dincolo de ea trecind; uimirea in fata vesnicului: cind vezi fara sa privesti, cind auzi fara sa asculti, cind vorbesti fara sa scoti un cuvint. Sistola – diastola, inauntru – afara: este aici o (intre)vedenie tulburatoare, o insiruire de oglinzi, intregul timpului si al spatiului intr-o experienta poetica. Este, in fiecare clipa, o energie care tine doar de limbaj, ducind dupa sine textul, prelungindu-se pina ce privirea poetului nu mai poate fi infruntata.

Si cum, de partea cealalta a oglinzii, mortii ii framinta pe cei vii, cum sint virtejuri, drumuri simple ori dus–intors, cum exista labirinturi si linii drepte, pagini albe si pagini innegrite, sa vina, asadar, pe lume poemul, pentru ca o alta fiinta sa poata sa-l inspire, sa-l expire, sa spuna: Cunoaste-te pe tine insuti si uita-te din cind in cind.


>>>> Cuvinte despre autoare
Beatrice Libert s-a nascut in 1952 la Amay-sur-Meuse (Belgia); este membra a Asociatiei Scriitorilor Belgieni si a Consiliului International de Studii Francofone; corespondenta a magazinului cultural Pourtours (Marsilia, Autre Temps); critic de poezie la publicatia L’Arbre a paroles; a colaborat cu pictori, graficieni, fotografi; recitaluri impreuna cu harpista Angelique Giorgio; a publicat nenumarate volume de poeme, eseuri si nuvele, printre care : Invitatie [Invitation] (Thalia, 1979), Parade [Parades] (Andre De Rache, 1983), Zbor cu miinile goale [Vol a main nue] (L’Arbre a paroles, 1998), A fi pe lume [Être au monde] (La Difference, 2004), In cerneluri si scoarte [D’encre et d’ecorce] (cu picturile lui Jacques Clauzel, 2001), Rasuflarea [Le souffle] (cu gravurile lui Jean-Marc Lattion, 2002), Dalirium (cu gravurile lui Raphaël Augustinus Kleweta, Anima Mundi, 2004).


>>>> Argument volume:

In causul palmei, fericirea tremurind

Cind fericirea ajunge sa refaca drumul inapoi, catre vacuitatea albului imaculat, cind tremura in causul palmei: fericirea nemingiiata este asemeni unei torte – calauza in traversarea orizontului noptii, inceput si sfirsit de calatorie. "Cine-ti ramine in urma cind drumul se clatina?" Intrebarea aceasta are ecoul silabei initiale, al "durerii de a fi tu insuti". Poezia lui Beatrice Libert spune ca este de ajuns ca intunericul sa se oglindeasca din interior pentru ca lumina sa apara, sa lase loc transfigurarii; despre acest pelerinaj este vorba aici, si despre cum sa inveti lectia noptii si a mortii.

(…)

Poemul nu poate tisni decit din ceea ce sapa urme, printr-o strapungere ori traversare. "Tais albastru al poemului, pe sub piele, de strecurat" – spune Libert, si vedem cum poemul devine locul unui spatiu al vietii, dar si al mortii, al contemplarii active – cum-templari, in care termenii ramin pentru totdeauna deschisi: "Ce stii despre poemul acesta ce vine, / singur iesindu-si la iveala intr-o netulburata sihastrie?" Desigur, Contemplari, et contemplata aliis tradere, se spunea odinioara. In poezie, aceasta inseamna ca gestul scrierii nu se reduce la o simpla producere de "obiecte", ci trage dupa sine pe cel ce scrie, ca si pe cel ce citeste, dincolo de materialitatea insasi a cuvintelor; mai inseamna si ca poemul poate fi prezenta unei absente – ab-sens: sens care se imprima, care recunoaste o urma, de la care plecind o anumita ordine verbala si temporala devine posibila.

Experienta poetica este, cu alte cuvinte, iesirea in intimpinare, "nu fuga, / ci trecere / si neclintire." Trecere – caci cititorul se supune textului (in sensul literal – sub-jicere), cum te supui unei probe – cu farmecul, constringerea ori deziluzia acesteia; dar si neclintire, prin ceea ce poemul decupeaza din lume si scoate inainte. Poemul este atunci urma acestei rupturi, uneori taiere in carne vie; poarta cu el forme ciudate, taceri pe care trebuie sa stii sa le descifrezi printre rinduri; ceva ce rasuna altfel, intr-atit de strain uneori, incit nimic nu poate impiedica raminerea pe loc ori caderea intre cuvinte a celui ce intra in ele.



Poemul instrainarii, poemul trecerii

Poemul instrainarii este poemul retragerii, cind, "impovarat de ploi", in alte locuri iti cauti refugiu, iar "inima cea de toate zilele se destrama", vrei sa dezlegi "pustiul cenusiu", nu stii de unde vii, nu stii incotro mergi, nu stii ce limba vorbesti, caci cuvintele "se topesc pe buze / lava ori darimaturi gata sa muste". Beatrice Libert spune povestea acestei preumblari, a pasului nesigur pe "ghetusul vorbei", si viata scrijelita dintr-o singura linie, intr-o apasare "surda si nevazatoare", lovitura in toba lumii.

Nu poti intra in cartea aceasta decit in salturi, urmind din aproape in aproape firul de lina si firul de apa, cu urechea ciulita, cu mina intinsa. Si dai, la capat, de capatina zdrobita, de trupul greoi, zacind intr-o "moarte de mizerie", inghitind o "piine de mizerie piine neagra farimitata rinceda". Migrena inseamna aici sa auzi cum circula singele, sa-ti simti propria-ti risipire, precum altii vapaia pe rug, odinioara; sa scuipi, sa sudui, sa stai despuiat in fata durerii, pina ti se face frica de bataia genelor, a firului de iarba.

(….)

(Luiza Palanciuc)


>>>> Editura LiterNet (http://editura.liternet.ro) este cea mai mare Editura on-line din Romania publicind in cei 3 ani de activitate 126 volume ale unor autori romani, germani, francezi si rusi in prezentari grafice de exceptie. In acest moment volumele LiterNet au depasit 265,600 de exemplare descarcate. Volumele LiterNet sint disponibile gratuit atit cititorilor din tara cit si celor din strainatate.