Leonard Oprea - Camasa de forta, in volum electronic gratuit la Editura LiterNet

- 8 aprilie 2005

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

Fisiere atasate:

4768-lopreacamasa.jpg

Dragi prieteni,

>>>> Portalul cultural LiterNet (http://www.liternet.ro) are placerea sa va anunte aparitia unei noi e-carti editata de LiterNet:

136. Leonard Oprea: Camasa de forta

Toate cartile aparute la editura LiterNet pot fi descarcate gratuit in format Acrobat Reader (pdf) din situl Liternet, de la adresa

http://editura.liternet.ro

Leonard Oprea - Camasa de forta, in volum electronic gratuit la Editura LiterNet

>>>> Afla cum poti ajuta LiterNet fara sa te coste nimic la http://liternet.ro/unulasuta.php

>>>> Argument:

Dureroasa fascinatie a camasii de forta


Uneori actualitatea este consecinta fireasca a unui trecut mai mult sau mai putin indepartat, alteori insa, ea nu reprezinta decat o stare nefireasca de lucruri sau, in cel mai bun caz o reverenta simbolica a efemerului fata de eternitate. Poate din aceasta cauza exista unele zone ale imaginarului mai putin explorate, zone din care se pot naste adevarate opere literare si nu numai. O adevarata revelatie te incearca atunci cand, anesteziat in conformismul unor lecturi constant agasante, prin continutul agresivist si vadit comercial, descoperi un altfel de univers, o altfel de lume, indepartata prin situare temporala, bizara si terifianta prin manifestare si totusi atat de actuala incat ai sentimentul identificarii personajelor in real. Acest sentiment l-am avut lecturand o carte incitanta prin titlu dar de-a dreptul impresionanta prin continut: Camasa de forta, purtand semnatura scriitorului Leonard Oprea.

(...)

Camasa de forta este un roman cursiv si foarte bine structurat la nivel stilistic, o marturie socanta a unei existente damnate, petrecuta sub semnul incertitudinii si al angoasei, intr-un sistem social si politic incredibil de fals si lipsit de valoare, intr-o adevarata prapastie a lamentarii patologice si a dezumanizarii controlate. Actiunea se petrece intr-o statiune balneo-climaterica, situata intr-o zona cu privelisti magnifice, in apropierea unei comune ce purta numele de Manastiri, tocmai bune pentru alimentat depresiile inginerului electronist Damian Inochente, nevrozatul, paralogicul aflat in statiune pentru tratament impotriva unei ciudate stari psihice, pacientul principal din acest sanatoriu grotesc si persuasiv in acelasi timp. Pasionat de pictura (El Greco, Cézanne, Munch, Van Gogh), literatura (Thomas Mann, Lermontov, Sei Shonagon, Kafka), muzica (Ray Charles, Dizzy Gillespie, Oscar Peterson, Louis Amstrong) si valorizator al unor principii aparent incompatibile cu mediul inconjurator, Damian Inochente isi traieste drama vietii sub semnul unor incertitudini cotidiene, urmarit de fantasmele unei copilarii supuse rigorilor paternale, subjugat de propriile dileme existentiale, lasat prada unei lumi reale aflata intr-un dezechilibru total, in care singurele modalitati de supravietuire nu lasau loc prea multor alternative: conformism, autism sau dizidenta.

Damian este insotit in pelegrinarile lui reale sau imaginare de alte personaje la fel de stranii poate tocmai prin realismul dureros de care dau dovada in diverse imprejurari: batranul Caraiman – un mosulet simpatic si manierat, fost administrator de piete, actualmente pensionar, venit si el sa-si aeriseasca mintea in acest tinut pe care parca-l cunostea de-o viata si in care isi facuse un adevarat statut privilegiat printre ceilalti clienti veniti la tratament, Clavdia – amor / muza si partenera de conversatii si placeri ezoterice, sotii Cruceriu – profesori de desen tehnic, echilibrul perfect intre frustrare si consolare, intre bridge si table, Doctorul – omul care vrea cu orice pret sa-l convinga de iminenta unei boli inexistente, un sanitar al credintei, Zbarcea – profesorul de filosofie cu studii facute la FF, un autentic om nou, provenit din randul clasei muncitoare, Arpegia – mult curtata asistenta, femeia-papusa, fantasma erotica a insistentului domn Doctor, Chimet – taran cooperator si mic producator de vinuri, tuica, legume, dar cu o buna filosofie a vietii. Apar si alte personaje dispuse efemer in functie de capacitarea textelor apartinand unor pacienti ai sanatoriului.

Lecturarea textelor nebunilor adevarati, adunate de Clavdia intr-un dosar negru, avea sa-i produca lui Damian Inochente adevarate incertitudini cu privire la boala prescrisa acestora. I se pareau nefiresc de bine scrise si prea pline de miez pentru a fi atribuite unor alienati - poate din cauza asta apareau si viziunile lui Damian inspirate parca din filmografia lui Stanley Kubrick. Damian lectureaza pasionat din textele nebunilor aproape in fiecare zi, impartindu-si timpul intre plimbarile tentante si carnalul erotic al Clavdiei, incercand sa-si onoreze statutul de bolnav inchipuit, statut cu care a fost blagoslovit, conform unei formule consacrate a sanatoriului. Istorioarele bolnavilor sunt adevarate confesiuni, bijuterii literare, pagini dintr-un jurnal ingozitor al unor vremuri care au incercat sa transforme umanul in inuman, intelectualul in bolnav psihic iar notiunea de constiinta in simplu citat desuet. O lume a idiotilor care nu se imbolnavesc niciodata, a bolnavilor inchipuiti, a lichelelor gata sa apere cu orice pret avutia statului, o lume de cosmar dantesc in care poti rezista doar daca nu vei incerca niciodata sa-ti depasesti propriile limite. Cum sa nu fi bolnav intr-o lume fara miros, se intreaba la un moment dat, Damian, cum sa nu primesti un diagnostic de tipul: autosimbolism al spaimelor instrainarii cand, masinaria infernala a unui sistem diabolic era in stare sa deconstruiasca orice tip de identitate, era in stare sa trasforme personalitatile, sa le destructureze total.

Scriitorul Leonard Oprea reuseste prin Camasa de forta sa aduca in prim-planul literaturii romane un roman de o complexitate incredibila, foarte bine construit, in registre multiple, abordand o tematica variata, reusind sa evidentieze o altfel de lume, aparent indepartata si totusi atat de actuala prin reminescentele teribile pe care le-a lasat in sufletele unor oameni care au trait cosmarul existential din epoca de aur, o carte care merita citita atat in cheia unei retorici eclectice cat si in registrul elitist (si criticist) al celor care vor sa descopere cu orice pret, marele roman.

(Gelu Vlasin)

Lectura placuta!

Cu multumiri si prietenie,
Redactia Liternet (Gusztav Demeter, Iulia Cojocariu, Delia Oprea, Corina Ungureanu, Anca Serban, Dora Ionescu, Radu Ilarion-Munteanu, Ada Demirgian, Manuela Andrei, Luiza Palanciuc, Geta Rossier, Raluca Truscanu, Razvan Penescu)
http://www.liternet.ro


VA RUGAM SA TRANSMITETI ACEST ANUNT TUTUROR PRIETENILOR PASIONATI DE LITERATURA. VA MULTUMIM !

Despre LiterNet

>>>> Va reamintesc ca pentru a fi anuntati de aparitia noilor carti LiterNet (pentru cei care nu sint inscrisi si pe lista Programului Cultural) e suficient sa trimiteti un e-mail fara nici un text la carti_LiterNet-subscribe@yahoogroups.com
>>>> De asemenea, puteti prelua gratuit pe situl dvs informatii despre cele mai noi aparitii ale Editurii LiterNet prin intermediul feed-urilor LiterNet. Mai multe amanunte la http://feed.liternet.ro

>>>> Editura LiterNet (http://editura.liternet.ro) este cea mai mare Editura on-line din Romania publicind in cei 3 ani si jumatate de activitate 135 volume ale unor autori romani, maghiari, germani, francezi si rusi in prezentari grafice de exceptie. In acest moment volumele LiterNet au depasit 285,000 de exemplare descarcate. Volumele LiterNet sint disponibile gratuit atit cititorilor din tara cit si celor din strainatate.
Razvan Penescu
rpenescu@liternet.ro