O mica bijuterie la Editura LiterNet (http://www.liternet.ro). Un scenariu inedit de Lucian Pintilie: "Capul de zimbru"

>>>> Argument:
Work-shop scenaristic:
Capul de zimbru de Vasile Voiculescu, rescris filmic de Lucian Pintilie
- o partitura fara nume in limba romana -


Este riscanta publicarea unui text scenaristic, cum e cel alaturat, fara o prefata-avertisment. In speta, Capul de zimbru. Scenariul Lucian Pintilie, dupa Vasile Voiculescu se revendica de la un statut al exceptiilor de la regula. Pentru ca Pintilie este un autor care se poate limita la termenul unic de “scenariu” si la singularitatea propriei semnaturi. Altminteri, textului sau nu-i putem da un nume in limba romana, care n-a gasit inca echivalente pentru screen-play, sceggeniatura s.a.m.d. Nu e nici o simpla adaptare cinematografica a nuvelei originare. In linia unui Jean Georgescu (care a recompus ab ovo, dar si fidel, in 1941-1943 si respectiv in l951-1952, O noapte furtunoasa si schitele caragialene Lantul slabiciunilor, Vizita si Arendasul roman), Pintilie procedeaza punindu-se in pielea unui Voiculescu care ar fi fost el insusi cineast. Ca si in De ce trag clopotele, Mitica? sau Balanta, actiunea filmica se va suprapune perfect celei din opusul literar, inventia in acest plan fiind insesizabila. Inovatiile in materie de actiune sint de altfel apanajul ecranizarilor fastidioase, dinamizate prin exterioare “specific cinematografice”, de care e plina pina la satietate filmografia nationala. Cinema-ul lui Pintilie se afla la antipozii acestora. El duce la ultima lor consecinta indicatiile scriitorului insusi, cantonind deliberat actiunea viitorului film in perimetrul unei foste “sali de clasa intr-o scoala ucraineana” - “un dreptunghi de 10 m. pe 6,60”, cu precizarea ca “nu se va iesi niciodata din acest spatiu de 10 pe 6”, in timpul celor 35-40 de minute cit urmeaza sa dureze acest mediu-metraj.

Sigur ca asumarea unui asemenea pariu filmic “imposibil” e accesibila numai unui virtuoz al spatiului scenic teatral, cum e Pintilie, dar cita vivacitate eminamente filmica, totodata, in acest spatiu! Spatiu prelucrat cu astutie fabuloasa, atit prin mobilarea si recuzita animata a interiorului, cit si prin ferestrele sparte si inca nebatute in scinduri (in plina iarna a razboiului), asa ca se vede nu doar ce se-ntimpla in curtea fostei scoli, ci si, cu sau fara binoclu, “pe o adincime de kilometri si kilometri, cit ingaduie puterea ochiului, stepa, cu profunzimea ei infricosatoare”.


O acceptie noua a remake-ului: rewriting V. Voiculescu

Fara a schita aici vreo avancronica, sa inseriem preliminar-minimal cite ceva din ce se prefigureaza ca noutate a rescrierii filmice a originalului literar. Dincolo de epurarea cadrului narativ si verbal al primului povestitor din nuvela lui Voiculescu - care dispare din film, filmul incepind direct cu ce relateaza al doilea narator (pe care Pintilie il boteaza - cum altfel? - “capitanul Mitica”) - de la prima fila a textului si cele dintii cadre scenaristice, este voluptatea transfigurarii audiovizuale a materialului beletristic.

Printre cele mai frapante sint expresivitatile obiectelor, ale sonoritatilor care le insotesc si luminii ce le inconjoara, totdeauna functionale la Pintilie, pina la a deveni un joc secund, concurind orice epicitate, substituindu-i-se chiar, cum se intimpla tot de la prima pagina, cind “povestea” incepe cu perceperea si evolutia luminii: “Deocamdata mai e inca noapte. (Generic)”; “asa ca se va putea vedea curind, in lumina zorilor, pe o adincime de kilometri si kilometri…”; “un pian hodorogit de pe vremea revolutiei”.

(…)

In fine, sa notam ca, asa cum a anuntat Pintilie cu luni in urma, intr-o alocutiune de la Colegiul Noua Europa, acest mediu-metraj va fi primul dintr-o suita, urmatoarele trei rescriind pagini din acelasi Voiculescu, dar si din Dostoievski si Cehov, spre a compune prin juxtapunere un lungmetraj. (…) Acestia sint “coscenaristii” lui Pintilie, modul sau de a lucra “in echipa”, intr-un compartiment cu multiple specializari distincte, geniul sau ferindu-l si in acest fel de orice atingeri cu conceptele si practicile suficientei artizanale de tip vechi sau nou.

(Valerian Sava)

Lectura placuta!

Cu multumiri si prietenie,
Redactia Liternet (Gusztav Demeter, Iulia Cojocariu, Delia Oprea, Corina Ungureanu, Anca Serban, Dora Ionescu, Radu Ilarion-Munteanu, Ada Demirgian, Manuela Andrei, Geta Rossier, Raluca Truscanu, Razvan Penescu)
http://www.liternet.ro


VA RUGAM SA TRANSMITETI ACEST ANUNT TUTUROR PRIETENILOR PASIONATI DE LITERATURA. VA MULTUMIM !