O noua carte electronica la LiterNet.ro - Brian Dykstra: Strangerhorse (piesa de teatru, traducere din engleza)

BUCURESTI - 18 august 2008

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

Portalul cultural LiterNet (http://www.liternet.ro) are placerea sa va anunte aparitia unei noi e-carti editate de LiterNet:

247. Brian Dykstra: Strangerhorse (piesa de teatru, traducere de Gabriela Monica Rusu, Mircea Sorin Rusu)

Toate cartile aparute la editura LiterNet pot fi descarcate gratuit in format Acrobat Reader (pdf) de pe situl Liternet, de la adresa http://editura.liternet.ro.

Portalul cultural LiterNet (http://www.liternet.ro) are placerea sa va anunte aparitia unei noi e-carti editate de LiterNet:

247. Brian Dykstra: Strangerhorse (piesa de teatru, traducere de Gabriela Monica Rusu, Mircea Sorin Rusu)

Toate cartile aparute la editura LiterNet pot fi descarcate gratuit in format Acrobat Reader (pdf) de pe situl Liternet, de la adresa http://editura.liternet.ro.

>>>> Argument:

Rugaciune scrisa cu pumnalul

Societatea la nivel global (si la nivel american, in caz particular) se afla-n plin proces de putrefactie si nu prea se gasesc solutii. Primul efect pare a fi revolta, al doilea speranta. Arta nu poate face exceptie si incearca sa incorporeze intreaga putreziciune a umanitatii, pe care intentioneaza astfel sa o resusciteze si sa o readuca la un nivel tolerabil. Dramaturgia contemporana vine tocmai cu un astfel de demers justitiar, dublat de o forma inovatoare, care sa-i faciliteze patrunderea in toate straturile sociale posibile.

Textul american Strangerhorse, semnat de actorul si dramaturgul Brian Dykstra (tradus in premiera in limba romana de Mircea Sorin Rusu si Gabriela Monica Rusu), pune la perete societatea americana, sondand in profunzimile sale intregul mecanism deficitar si decadent. Problemele atinse in text sunt: statutul minoritatilor, homosexualitatea, toleranta, rasismul, prejudecatile, infractionalitatea si contextul in care toate aceste elemente se intersecteaza, creand un lant vicios. Actiunea graviteaza in jurul a trei personaje centrale: cuplul homosexual Zach - Graham si delicventul de culoare T-Rex. Fiecare personaj are problemele sale, care se extind treptat, infestandu-i pe ceilalti, ca o bacterie imuna la orice vaccin. T-Rex este ingrijorat de starea de sanatate a bunicii sale, internata in spitalul la care lucreaza Zach, si careia ii plateste intreaga taxa de spitalizare, cu bani obtinuti din traficul de cocaina. T-Rex are doar 16 ani, dar e mandru, priapic, iresponsabil, poseda arma si nu ezita s-o foloseasca. Viseaza la o evadare din ghetou, o evadare prin modalitati financiare din pielea sa neagra, pentru care este vazut ca „un cioroi periculos care tapeaza de bani la metrou”. Infractiunea pare pentru el singura cale de scapare. Mirajul bancnotelor il seduce iremediabil si studiaza universul prin teava obscura a semiautomatului pe care-l poseda ca pe un talisman. Zach incearca sa-l ajute, insa este un ghinionist innascut, este un homosexual (inca) dispretuit de societate si are un caracter usor naiv. Amantul sau negru Graham este gelos si posesiv. Practic, este factorul care declanseaza intreaga tragedie pigmentata cu umor negru si cu mult sange rece. Banii lui T-Rex, dati in pastrare lui Zach dispar peste noapte, Graham este implicat in afacere iar momentele se succed cu bubuieli de dinamita, eviscerand cititorul pe masura ce actiunea degenereaza.

Replicile sunt alerte, spumoase, taioase ca lama unui brici. Sapa transee in subiectele expuse, configureaza cu maiestrie conflictele unor personaje debusolate, care nu-si inteleg propriile porniri si nu-i pot intelege nici pe cei din jur. Sunt exemple relevante de sociopati, intoxicati de o societate care le-a dat aparent o sansa, apoi le-a strivit maxilarele.

Limbajul este dur, lipsit de menajamente si de eufemisme. Dramaturgul intentioneaza sa infatiseze realitatea dezgolita, dezumanizata, ca un reportaj despre legea junglei, nu sa cosmetizeze faptele si sa le edulcoreze prin fineturi si prin prefigurarea unui happy end. Textul smulge hohote vinovate de ras, dar nu incearca sa destinda o atmosfera incordata inca din start. Atinge coarde sensibile, declanseaza o adevarata tirada, indreptata spre regresul unei umanitati caracterizata prin ura, dispret si egoism. Personajele comunica in stil babilonian, ajungand in permanenta la animozitati si reactii violente. Nu se poate justifica niciunul dintre ei in fata celuilalt, se claustreaza reciproc in propriul limbaj devenit incomprehensibil si se alieneaza treptat. Lipsa de afectiune este una din cauze, dar factorul prim este comunicarea sintetica, realizata la nivel instinctual si posesiv. Banii coordoneaza tragedia, disperarea se infiltreaza cu repeziciune si sangele incepe sa curga.

Pana aici, totul pare un scenariu de Tarantino, dar Brian Dykstra insereaza monoloagele a trei personaje separate, care la randul lor, desi nu se intalnesc, creeaza la nivel empatic o legatura solida. Primul personaj, care deschide si incheie piesa, este un indian sioux, numit Don Strangerhorse, care povesteste cu un aer nostalgic drumul initiatic configurat in copilaria sa („O carare, un sant si un mormant se deosebesc doar prin cat sunt de adanci.”). Cel de-al doilea personaj este hispanicul Emilio Suarez, care declama drama familiei sale destramate si implicit a etniei sale perceputa de societatea americana drept una parazitara, inutila. Cel de-al treilea personaj este imigrantul rus Constantine Borkin, care face tranzitia de la o societate totalitara, la una si mai virulenta, in care vrea sa se integreze cu pretul sangelui. Parafa Mortii este vizibila pe tot parcursul textului, strabatut de o unda de disperare vecina cu nebunia. Un sindrom al unei nevroze colective, compacte, care nu lasa un moment de respiro, ci-si continua avansul, devastand si suprimand.

Unde-o fi salvarea? In acel Dumnezeu care si-a renegat aparent creatia? In banii care valorizeaza decaderea si faciliteaza vanzarea de suflete? In solitudine, in cinism, in anarhism, in sinucidere, in cazino-uri, alcool, droguri, perversiune sau exces? Solutia nu poate fi gasita decat in om. La intoarcerea sa la tandrete, compasiune, caritate, intelegere si credinta. Moartea isi tine respiratia cand Viata este descatusata si consumata pana la ultima bataie a inimii. Drama se opreste cand omul isi vede aproapele si cedeaza maximei biblice, iubindu-l. Strangerhorse este o rugaciune de strada, brutala si directa, este o litanie murmurata intr-un underground urban sau aflat in sufletul omenesc. O creatie artistica rafinata si puternica. God bless/save America! Si nu numai.

(Andrei Vornicu)

Lectura placuta!

Cu multumiri si prietenie,
Redactia Liternet (Gusztav Demeter, Mihaela Iancu, Raluca Andrei, Geta Rossier, Radu Ilarion Munteanu, Razvan Penescu)
http://www.liternet.ro

VA RUGAM SA TRANSMITETI ACEST ANUNT TUTUROR PRIETENILOR PASIONATI DE LITERATURA. VA MULTUMIM!

Despre LiterNet

>>>> ATENTIE! Pentru a descarca o carte in prima saptamina de la aparitie sau pentru a comenta articole la LiterNet, trebuie sa va creati un cont de utilizator. Crearea contului de utilizator e gratuita.

>>>> Editura LiterNet (http://editura.liternet.ro) este cea mai mare Editura on-line din Romania publicind in cei aproape 7 ani de activitate 240 volume ale unor autori romani, maghiari, germani, francezi, catalani si rusi in prezentari grafice de exceptie. In acest moment volumele LiterNet au depasit 1,060,000 de exemplare descarcate. Volumele LiterNet sint disponibile gratuit atit cititorilor din tara cit si celor din strainatate.

>>>> Pentru a fi anuntati de aparitia noilor carti LiterNet (pentru cei care nu sint inscrisi si pe lista Programului Cultural) e suficient sa trimiteti un e-mail fara nici un text la carti_LiterNet-subscribe@yahoogroups.com
Razvan Penescu
rpenescu@liternet.ro