Șacalii sunt atacați din nou la DIGI 24 TV

BUCURESTI - 15 februarie 2013

Comunicat tip General in Administratie Publica, ONG, Stiinta / Cercetare

O specie de interes comunitar, ce este inclusa în aceeași categorie de conservare ca și capra neagră sau jderul de copac suferă sistematic atacuri în presă. Autoritățile întârzie măsurile de monitoring, iar presa promovează vânătoarea excesiva cu articole tendențioase fără fundament.

Sacalii sunt atacati la DIGI 24 TV, monitorizarea speciei nu se face avand in vedere impactul socio-economic si human-wildlife conflict in fondurile de vanatoare

Sacalii sunt atacati la DIGI 24 TV, monitorizarea speciei nu se face avand in vedere impactul socio-economic si human-wildlife conflict in fondurile de vanatoare

Membrii Secției de Ecologie a ONG Crispus Sibiu și reprezentanți ai Grupului Informal de studiu al șacalului auriu în Europa GOJAGE , din România, punem la cunoștință opiniei publice si mass-media dezinformarea prin minciună produsă de ultimele știri "senzaționale" referitoare la apariția speciei de șacal auriu în județul Gorj și acuzăm public DIGI24TV pentru știrile neprofesioniste publicate în data de 14 februarie 2013. Astfel de stiri au fost publicate si de catre  Pro TV, ziarul Ring, Gazeta Oltului sau Ziarul de Vest, printre altele.

 "Invazie de șacali în Oltenia. Împinse de foame animalele de pradă devin tot mai agresive. În urmă cu câteva zile au atacat o turmă întreagă de oi de la o stâna situată la câțiva kilometri de Târgu Jiu..". Așa începea știrea senzațională la DIGI TV și, pe fondul unor imagini și declarații neconcludente ale unor cetățeni despre urletul specific speciei și capturarea unor 6-7 exemplare pe un fond de vânătoare, comentariul reporterului are un singur scop, acela de a speria populația și de a justifica o vânătoare excesiva necontrolată a speciei în zonă, cu pretextul că șacalul sperie și amenință sătenii.

 Avertizarea domnului director de la Direcția Sanitar Veterinară Gorj este corectă, șacalul poate fi purtător de virus rabic în același mod ca și vulpea sau liliecii.

 Nu putem fi de acord cu astfel de știri tendențioase ce favorizează măsurile de management agresiv al speciei de către vânători până când în România nu este încă propus un sistem de monitoring integrat al sistemelor specifice șacalului și cunoașterea efectivelor așa cum se face la alte specii congenerice.

 Abundența șacalului pe fondurile cinegetice este favorizată de vânătoarea iresponsabila practicată de către unele asociații de vânători ce nu recoltează resturile biologice din teren (intestine, alte organe interne) lăsate în pădure după partidele de vânătoare la speciile de ungulate și prin abandonarea vânatului împușcat dar nu doborât ce se ascunde apoi printre arbuști și devine pradă ushoara pentru șacali. Dealtfel se cunosc bine cazuri în care șacalul ajunge în câmpul de bătaie al pustii după ce a auzit zgomotul produs de primul glonț fiind practic un vânător iscusit urmărindu-și prada usor rănită de către om.

 Șacalul este o specie omnivoră, hipocarnivora, necrofag și cu caracter oportunist, ce consumă rozătoare, unele dintre acestea fiind dăunători culturilor agricole, ouă, păsări, leșuri de păsări și animale în descompunere , reptile și amfibieni dar și cereale, struguri și alte fructe având un rol cunoscut în selecția naturală  dar și un rol important sanitar al sistemelor ecologice din care face parte.

În unele țări precum Italia și Slovenia și unele regiuni din Turcia este strict protejat. În România șacalul face parte din rândul speciilor de interes comunitar alături de capra neagră, jderul de copac și dihorul de casă, specii a căror prelevare și exploatare din natură fac obiectul măsurilor de management cu vânătoare exclusiv organizată în baza cotelor de recoltă propuse după calcularea și estimarea efectivelor din anii precedenți și evaluărilor făcute de specialiști și nu în baza unor știri nefondate și tendențioase sau "după ureche", cum se întâmplă în prezent.

 Șacalul auriu împarte arealul cu vulpea, având acolo unde populațiile sunt bine dezvoltate, densități asemănătoare. În România populația de șacal auriu poate atinge 2500 de exemplare, față de populația de vulpe care a fost estimată la 50.000 de exemplare. 

 Este de o importanță majoră includerea speciei de șacal auriu în programul de vaccinare antirabica orală cu momeli vaccinate așa cum se procedează în cazul vulpilor încă din anul 2007, iar pentru estimarea cât mai reală a incidenței turbării la nivel național, este important diagnosticul virusologic al rabiei prin imunofluorescență directă IFD al tuturor exemplarelor găsite moarte, suspecte de boală, accidentate sau vânate. Autoritatea responsabilă de instruirea personalului din spațiul cinegetic și de contractarea de servicii pentru realizarea acestor demersuri este Direcția Sanitar Veterinară cu concursul gestionarilor fondurilor cinegetice sau al custozilor ariilor protejate și al primăriilor.

 ONG Crispus Sibiu și GOJAGE susțin monitorizarea atentă a speciei și stabilirea nivelului de densitate în puncte cheie din țara noastră înaintea oricăror măsuri de management cu scopul de a evita o combatere agresivă nefundamentată științific și care poate aduce mari prejudicii speciei.

O.C. BANEA si C.R. PAPP

ONG CRISPUS SIBIU si GOJAGE

Despre ORGANIZATIA CRISPUS

Organizatia neguvernamentala de tineret Crispus a fost fondata pe 4 ianuarie 1999 de 24 de tineri cu interese diverse in cultura, educatie, informare, ecologie, sport, turism si activitati sociale.