NEVOIA DE COERENŢĂ şi SOLIDARITATE

În cadrul seminarului Încredere pentru dezvoltare, organizat pe 11 mai a.c. la Bucureşti de un grup de instituţii ale societăţii civile în parteneriat cu SRR şi sub auspiciile Preşedintelui Academiei Române, principalul mesaj susţinut de participanţi a fost nevoia de solidaritate şi de încredere, de coeziune şi coerenţă în acţiunea statelor, a Comisiei Europene, a societăţii civile şi a mediului de afaceri.

Organizatorii: Iniţiativa pentru Dialogurile Dunării, Patronatul Român, Fundaţia Nicolae Cajal, în parteneriat cu SRR şi sub auspiciile Preşedintelui Academiei Române, cu participarea Comisiei Europene au pornit la pregătirea acestui proiect de la ideea nevoii majore de a crea instanţe de dialog la nivel regional pentru a dezbate probleme majore cu caracter transfrontalier cum ar fi riscurile generate de schimbările climatice, necesitatea dezvoltării infrastructurii, dezvoltarea tehnologiilor verzi, piaţa internă, libera circulaţie a forţei de muncă, combaterea infracţionalităţii.

La eveniment au participat: din partea Comisiei Europene, domnii George Kremlis-şef de unitate la DG Environment, Colin Wolfe-şef de unitate la DG Regional Policy dar şi dl. Luetgenau director Foster Europe, ONG dedicat proiectului Strategia Dunării.
În alocuţiunile lor, cei doi reprezentanţi ai CE au abordat nu doar tema Strategiei Dunării ci şi probleme legate de alte politici în plină derulare cum ar fi politica de coeziune care impune o mai atentă evaluare.

O altă idee care a stat la baza acestei reuniuni a fost familiarizarea opiniei publice din România cu conceptele şi premisele noilor politici de guvernare pe perioada 2013-2020, politici care au la bază, printre altele, startegia macroregiunilor, mod de guvernare ce presupune operaţionalizarea aşa numitului concept de guvernare cu mai multe nivele.
În conformitate cu principiul democratic care cere ca guvernarea să aibă drept principal partener CETĂŢEANUL iar acesta să poată, pe baza accesului cât mai mare la o informare corectă şi sistematică, să acţioneze în concordanţă cu obiectivele stabilite de decidenţi, dar în egală măsură să ceară modificarea acestora în conformitate cu problemele şi presiunile mediului social, consultarea publică pe tema unor importante schimbări de strategie de guvernare se impune cu necesitate.
Din comentariile şi opiniile exprimate de unii dintre participanţi, mulţi dintre aceştia au aflat despre această viziune nouă de guvernare pentru prima oară. Este cel puţin riscant ca această lipsă de informare şi de comunicare să se perpetueze nu numai pentru că apar riscuri majore privind şansele de reuşită ale proiectelor propuse, ci şi pentru că atât cetăţenii cât şi mediul de afaceri ar putea risca mult neadaptându-şi managementul propriilor acţiuni la acest nou climat economic şi social.

Este o acută cerinţă de informare, consultare şi dezbatere atât în interiorul mediului de afaceri cât şi în societate, în ansamblu.
Iată de ce credem că evenimentul pe care l-au organizat partenerii mai sus menţionaţi trebuie nu numai analizat pentru extragerea concluziilor şi punctelor de vedere, ci şi continuat în proiecte specifice grupurilor interesate.
Sub aspect comunicaţional sunt de semnalat următoarele:
- lipsa unei cunoaşteri a conceptelor cheie cu care operează UE pentru cele mai multe politici majore atât de către mediul de afaceri cât şi de reprezentanţii societăţii civile.
- lipsa unui cadu de dialog social integrativ care să permită confruntarea opiniilor, propunerilor pe tema aceleiaşi politici sau a aceluiaşi segment al cadrului legislativ
- lipsa unei asumări a calităţii de cetăţean european la nivelul tuturor categoriilor de cetăţeni.
- lipsa cunoaşterii celor mai importante teme ale lumii contemporane la nivelul celor mai importante grupuri interesate, din perspectiva politicilor guvernului român şi din perspectiva activităţii europene şi regionale.
- lipsa unei viziuni la nivel de macro-politici naţionale şi de politici macro-comunitare sau economice la nivel de industrii si comunităţi de afaceri cu privire la o restructurare a politicilor europene şi respectiv a pieţelor şi mediului economic.
- lipsa unei comunicări intre grupuri interesate şi a unui plan integrat de acţiune.
- lipsa unei bune cooperări bazată pe complementaritate şi pe coerenţa între grupurile interesate.
Toate aceste constatări se bazează pe analiza prezentărilor făcute de participanţi şi conduc la următoarea concluzie: necesitatea iniţierii unui proces de comunicare coerent şi având ca obiectiv crearea unui nivel de cunoaştere necesar implicării cu şanse de succes în procesele de modernizare şi de dezvoltări regionale, comunitare şi naţionale.
O a doua concluzie decurgând din prima este necesitatea creării unui plan de acţiune ce urmează să includă diferite tipuri de activităţi menite să informeze, să resusciteze, să construiască încredere în mediul economic românesc, să susţină politica PPP, să genereze o sinergie între mediul de afaceri şi autorităţile publice locale, între mediul de afaceri românesc şi mediul de afaceri din regiune.
Susţinerea IMM-urilor, dar şi a posibilelor start-up-uri prin servicii de informare, marketing şi promovare.
Sistemul de comunicare ar trebui să includă şi un mecanism deschis de interacţiune cu instituţii şi organizaţii internaţionale care ar putea fi parteneri în procese de creştere a calităţii mediului de afaceri din România.
În contextul dezvoltării pieţei interne a UE este important ca toate pieţele naţionale şi locale să poată acţiona pentru o dezvoltare durabilă în cele mai bune condiţii în scopul de a putea aduce o contribuţie cât mai mare la dezvoltarea spaţiului economic UE.
În contextul dezbaterilor s-a remarcat de către participanţi că mai funcţionează un mod de operare discriminatoriu şi dezavantajos în mediul bancar şi în acest sens comunitatea de afaceri este chemată să formuleze explicit soluţii prin care să fie schimbată această abordare.

O altă concluzie a dezbaterilor a fost aceea de a impulsiona mediul social din România să acţioneze în domeniul asistenţei sociale prin: - formarea de personal calificat, prin susţinerea iniţiativei locale pentru formarea de instituţii de specialitate şi prin încurajarea sistemului de finanţare publică, privată şi de stat a acestor tipuri de instituţii. Aici cadrul legislativ trebuie creat şi de asemenea trebuie incurajată formarea de sisteme de asigurări eficiente şi sigure.
O altă temă ridicată de participanţi a fost necesitatea de a se revizui cadrul legislativ extrem de stufos precum şi modalităţile de implementare a acestuia.



Gheorghe NAGHIU – Preşedinte
al Confederaţiei PATRONATUL ROMÂN