-
BUCURESTI - 16 decembrie 2021
Piața locală de tâmplărie termoizolantă, evaluată la circa 800 de milioane de euro în 2020, va înregistra un declin ușor, de circa 1%, în 2021, activitatea din acest an datorându-se preponderent renovărilor. Din 2022 evoluția din domeniu ar urma să se reia, până în 2024 fiind estimată o creștere anuală de circa 2,9%. În acest scenariu, piața de tâmplărie din România va depăși, în 2024, pragul de 850 de milioane de euro, corespunzător unor livrări de 5,2 milioane de unități de ferestre, potrivit datelor prezentate de Interconnection Consulting Group în cadrul celei de-a patra ediții a videoconferinței EURO-Fereastra, ce a avut la începutul lunii decembrie 2021.
Piața de ferestre, în ansamblul său, s-a aflat pe un trend ascendent în ultimii șase ani, deși impactul pandemiei asupra sectorului a fost semnificativ mai ales în zona exporturilor și cu precădere în perioadele de restricții de circulație. Potrivit Eurostat, în 2020, exportul de ansambluri din PVC și aluminiu, respectiv de produse din lemn și oțel, a scăzut ușor de la un total de 236,7 milioane de euro (în 2019) la aproape 235,7 milioane de euro, cel mai accentuat regres fiind consemnat pe segmentul ansamblurilor din lemn, ca urmare a faptului că principala piață de export (Italia) a fost mai puternic afectată de existența unui număr mare de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19. Totuși, evoluția semnificativă a pieței interne de construcții, în special pe segmentul rezidențial, din ultimii doi ani, a sprijinit cererea de sisteme de tâmplărie în 2020 și în 2021, compensând aproape în totalitate pierderile generate de scăderea importurilor și menținând tendința de creștere din domeniu. În general, estimările pentru 2022 sunt rezervat-optimiste.
comunicatul de presa
-
BUCURESTI - 13 octombrie 2021
Ca parte a unei industrii în care profitabilitatea este în scădere abruptă, având în vedere majorările de prețuri din perioada pandemiei, producătorii de ferestre și uși sunt nevoiți să acceseze noile oportunități oferite de mega-trendul de digitalizare. Noile soluții și aplicații disponibile pe piață pot ajuta companiile să proceseze volume mari de date referitoare la stadiile de execuție, să-și optimizeze procesele de decizie și să creeze fluxuri continue de lucru, fără blocaje și perturbări. Sunt necesare date despre stocuri, forță de muncă, gestiune/ grad de utilizare a utilajelor, iar toate acestea, împreună, înseamnă resurse financiare care pot fi transferate rapid la capitolul profit.
Alte aspecte care subliniază necesitatea transformării digitale a companiilor din industria de tâmplărie termoizolantă sunt reprezentate de lipsa de personal calificat care afectează productivitatea sectorului, intensificarea competiției, noile standarde pentru realizarea de construcții sustenabile și eficiente energetic, dar și certificarea profesională a firmelor și aplicarea legii în domeniul calității în construcții.
comunicatul de presa
-
BUCURESTI - 13 octombrie 2021
În ultimii doi ani, în contextul pandemiei, digitalizarea a devenit un subiect de interes tot mai mare și pentru sectoarele tradițional conservatoare, iar industria de construcții este presată mai mult ca oricând să adopte noile instrumente digitale. Adoptarea la scara tot mai largă a modului de lucru colaborativ BIM, dar și implementarea de platforme CRM, de Project Management și Estimation, softurile de analiză predictivă (Big Data, Predictive Analytics), Internet-of-Things sau printarea 3D, toate au căpătat noi valențe în perioada pandemiei, iar utilizarea acestora se va intensifica și în intervalul următor.
Digitalizarea sectorului de construcții a început deja, multe companii alocând resurse, financiare și umane, în această direcție. Beneficiile sunt, în mare, cunoscute pe piață și soluții tot mai specifice, dedicate, devin din ce în ce mai populare. Principalele impedimente în digitalizarea sectorului de construcții rămân cele legate de costuri și de resursa umană calificată. O soluție la aceste probleme o va constitui, însă, lansarea în cadrul PNRR a apelului de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor, prin care vor fi puși la dispoziția companiilor non-IT peste 300 de milioane de euro pentru transformarea digitală, finanțare la care vor avea acces inclusiv societățile de construcții. Fondurile pot fi solicitate pentru achiziția de software, pregătirea profesională a angajaților și pentru consultanță de specialitate.
comunicatul de presa
-
BUCURESTI - 9 iunie 2021
Creșterea prețurilor la materii prime și materiale pentru construcții nu ocolește sectorul de tâmplărie și fațade, care se confruntă, de câteva luni, cu majorări semnificative ale costurilor de producție. Acest segment este afectat cu precădere, mai ales în contextul în care majoritatea produselor de bază utilizate în fabricație - oțel, cupru, aluminiu, cherestea - sunt tranzacționate direct, pe burse lichide de tip futures (la termen), iar altele, precum masele plastice sau sticla, resimt indirect variații ale prețului energiei, altor materii prime și petrolului.
Comparativ cu primăvara anului 2020, prețul aluminiului a crescut cu circa 50%, iar cel al benzilor laminate din oțel cu mai mult de 75%. Evoluții semnificative au fost înregistrate și în cazul produselor pe bază de PVC și polipropilenă, ca efect al scumpirii foarte mari a etilenei, materia primă pentru produsele din plastic. Pentru perioada august 2020 - aprilie 2021, producătorii specializați indică variații ale acestor prețuri cuprinse între 45% și 90%. O mare parte a acestor majorări au fost transferate deja în prețurile finale ale produselor, alte scumpiri fiind așteptate și în lunile următoare.
comunicatul de presa
-
BUCURESTI - 23 martie 2021
Piața de construcții din România a traversat un moment favorabil în 2020, în pofida crizei medicale, fiind singurul sector economic care a înregistrat o valoare brută pozitivă (10,6%). Potrivit celor mai recente proiecții înaintate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) în Varianta de iarnă 2021, producția din construcții a crescut cu 10,2% în 2020, iar trendul ascendent se va menține și în anii următori: +5,8% în 2021, +8,4% în 2022, +9% în 2023 și +8,7% în 2024.
Piața ar urma să crească, astfel, cu o medie de 8% în următorii patru ani.
Începutul de an vine cu noi structuri legislative și executive la nivel național, care, cel puțin la nivel declarativ și prin programele prezentate, se arată mult mai orientate, ca direcție generală, către investiții și sprijinirea mediului de afaceri. În plus, acestea arată o suprapunere a priorităților Guvernului și mediului de afaceri, care ar trebui să asigure stabilitate. După anul 2020, perioada cu cel mai ridicat nivel de incertitudine din istoria postbelică, 2021 se profilează ca o perioadă unică în care, în ciuda multiplelor provocări, România are șansa istorică să demareze proiecte și reforme majore, să recupereze decalaje, să valorifice avantajele competitive actuale, dar și să le pregătească pe cele viitoare.
comunicatul de presa
-
BUCURESTI - 3 noiembrie 2020
Acum este momentul ca statele membre, inclusiv România, să înceapă să-și renoveze clădirile și să le facă eficiente energetic, chiar dacă cerințele minime de performanță energetică vor fi disponibile abia de anul viitor. Strategia europeană Renovation Wave reprezintă o soluție aflată la îndemână, pe care o putem folosi, ca țară, în planurile de redresare în contextul Covid-19, dar și pentru a reduce emisiile de carbon și a crea locuri de muncă, în același timp.
Pe 14 octombrie, Comisia Europeană a lansat Renovation Wave, noua strategie prin care intenționează să dubleze rata anuală de renovare a clădirilor din UE, care este în prezent la aproximativ 1%, și să modernizeze și să eficientizeze energetic 35 de milioane de clădiri până în 2030. Pentru finanțarea obiectivelor de renovare, CE a creat Facilitatea de Recuperare și Reziliență (The Recovery and Resilience Facility), aflată în prezent în negocieri, și prin care a agreat să aloce fonduri totale de 672,5 miliarde euro pentru obiectivele propuse. Din această sumă, aproximativ 37% vor reprezenta finanțări pentru cheltuielile legate de schimbările climatice și utilizate pentru investiții în renovarea energetică a clădirilor, adică circa 275 miliarde euro.
Pe această temă, publicația Agenda Construcțiilor a organizat, pe 29 octombrie 2020 EURO-Construcții, o dezbatere în mediul online, la care au participat reprezentanți și decidenți ai pieței de construcții.
comunicatul de presa
