Ciuperci

BUCURESTI - 6 mai 2021

Comunicat tip General in Educatie / Cultura, Stiinta / Cercetare, Agricultura

Romfilatelia introduce în circulație, joi, 6 mai 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată biodiversității planetei noastre: Ciuperci.

Ciuperci

Ciuperci

Deși considerate multă vreme plante, ciupercile (fungii) constituie, în realitate, un grup de viețuitoare cu totul diferit. Ciupercile nu pot realiza fotosinteza, ca plantele, ele se hrănesc absorbind substanțe organice din substratul în care se dezvoltă. De fapt, la nivel celular, ciupercile sunt, din unele puncte de vedere, mai asemănătoare cu animalele decât cu plantele. Nu sunt nici animale, nu sunt nici plante, sunt organisme eucariote încadrate într-un grup aparte – Regnul Fungi. Până în prezent, au fost descrise aproximativ 148.000 de specii, de la forme microscopice (microorganisme precum drojdii și mucegaiuri) până la specii macroscopice, uneori de dimensiuni impresionante (la specia Armillaria bulbosa, miceliul poate crește în sol pe o suprafață de 15 ha).

Fungii se dezvoltă fie pe diferite substraturi – materii organice, sol, lemn mort –, fie pe organisme vii:  plante, animale, alți fungi.

Fungii au un rol esențial în natură, descompunând materia organică în substanțe mai simple, care pot fi absorbite de către plante. Un impact major asupra mediului îl au fungii paraziți, precum și cei care stabilesc relații de mutualism (ajutor reciproc) cu alte organisme.

În general, ciuperca este formată dintr-o structură ramificată, de obicei ascunsă în substrat, numită miceliu. Acesta este alcătuit din filamente numite hife, cu ajutorul cărora ciuperca absoarbe substanțele hrănitoare din substratul pe care crește. În cazul speciilor numite macromicete, în anumite condiții, din miceliu se formează structuri specifice, macroscopice, numite corpuri de fructificație (sporofori). În general, acestea ies la suprafața substratului și produc sporii (celule specializate prin care se înmulțesc fungii). Din sporii ajunși pe un substrat potrivit, se formează miceliul, iar din acesta se formează periodic corpuri de fructificație. Ceea ce numim în mod obișnuit „ciupercă” este, așadar, corpul de fructificație al unor fungi macroscopici, vizibil la suprafața substratului. Acest corp de fructificație  poate fi, în funcție de specie, de diferite forme, culori și mărimi.

Cele șase timbre ale seriei prezintă fungi cu corpuri de fructificație spectaculoase ca formă sau culoare, reflectând extraordinara diversitate a acestui grup de viețuitoare.

Pe primul timbru, cu valoarea nominală de 1,70 lei, este reprezentată steaua pământului (Geastrum fimbriatum). Această ciupercă crește pe solul bogat în humus al pădurilor de foioase și conifere. Corpul de fructificație imatur este sferic, total sau parțial îngropat în sol. La maturitate, învelișul extern, gros, se desparte în mai mulți lobi cu vârf ascuțit, dând ciupercii forma unei stele. În mijloc se află o structură de formă globulară, membranoasă, în care se găsesc sporii. Este necomestibilă, datorită texturii tari, fibroase.

Pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 2 lei, este ilustrată ciuperca caracatiță (Clathrus archeri), o specie originară din Australia, de unde a ajuns și în alte regiuni ale lumii, fiind descoperită inclusiv în România. Corpul de fructificație este inițial sferic, de culoare albă. La maturitate are aspectul unei „caracatițe” cu 4-8 brațe dispuse radial, de culoare roz sau roșie. Are un miros respingător, atrăgând insecte care contribuie la răspândirea sporilor.

Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominală de 2,20 lei, este reprezentat buretele aricilor (Lycoperdon  echinatum). Are formă globuloasă, care se subțiază spre bază. Corpul de fructificație este de culoare crem, iar suprafața este acoperită de un strat de spini lungi, care cad la maturitate. În stadiul tânăr, țesutul din interior este alb și ferm; la maturitate, se transformă într-o masă brună, prăfoasă, care conține sporii. Crește și la noi în țară, în păduri de foioase, pe sol calcaros.

Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 5,50 lei, este ilustrată specia Entoloma hochstetteri. Este o specie originară din Noua Zeelandă, mai recent fiind găsită și în India. Crește pe solul pădurilor de conifere și de foioase. Corpul de fructificație are 5-10 cm înălțime și 4 cm diametru. Este una dintre puținele specii de ciuperci de culoare albastră. Apare pe una dintre bancnotele neo-zeelandeze, fiind o specie caracteristică pentru biodiversitatea acestei țări.

Pe cel de-al cincilea timbru, cu valoarea nominală de 9 lei, este reprezentată cușca roșie (Clathrus ruber). Este o specie originară din Europa, de unde s-a răspândit și pe alte continente, și se întâlnește rar în țara noastră. Corpul de fructificație este inițial sferic; apoi învelișul său crapă, iar corpul de fructificație se dezvoltă sub forma unei rețele globulare, de culoare roșie, ce poate atinge 20 cm înălțime. Datorită mirosului respingător, este evitată de oameni. 

Pe cel de-al șaselea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei, este ilustrată ciuperca de bambus (Phallus indusiatus), răspândită în regiunile tropicale din sudul Asiei, Africa, America de Nord și de Sud și Australia. Corpul de fructificație, care poate atinge înălțimea de 25 cm, este format dintr-o pălărie conică, brun- verzuie, un picior și o structură numită indusium, cu aspectul unei plase, care acoperă piciorul. Crește în  păduri, pe sol fertil. Este o specie comestibilă; în China este cultivată la scară comercială și utilizată în gastronomia și medicina tradițională chineză.

Pe vignete și pe cele două plicuri „prima zi” sunt reprezentate șase ciuperci întâlnite în țara noastră: crăiță (Amanita caesarea), trufă albă (Tuber magnatum), ghebe (Armillaria melea), gălbiori (Cantharellus cibarius), enoki (forma cultivată a unei specii care crește în păduri, numită ghebe tomnaticeFlammulina velutipes), ciuciulete (Morchella esculenta), păstrăv de fag (Pleurotus ostreatus) și o specie de hrib (Boletus sp.)

ATENȚIE! Unele specii de ciuperci sunt comestibile, altele sunt foarte toxice. Printre hribi, de exemplu, există specii bune de mâncat și altele otrăvitoare. Nu consumați ciuperci culese din natură decât dacă sunteți siguri că le-ați identificat corect, de preferat cu ajutorul unei persoane care cunoaște foarte bine ciupercile.

Romfilatelia mulțumește Institutului de Biologie Bucureşti al Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea de mărci poștale „Ciuperci” va fi disponibilă începând de joi, 6 mai 2021, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de cele două plicuri prima zi, coală de 28 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și un set de 6 cărți poștale maxime.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați Biroul Relații Publice:

Tel: 021 / 336 93 92

pr@romfilatelia.ro

Despre Romfilatelia

Romfilatelia este societatea specializata in emiterea si comercializarea marcilor postale romanesti, precum si a produselor filatelice speciale. Existenta noastra este dedicata atat dezvoltarii prestigiului si studiului filateliei romanesti, cat si constientizarii valorilor Romaniei pe plan intern si international.

Taguri: Romfilateliatimbre