Legile partidelor și alegerilor locale, votate în Senat: antidemocratice, destabilizatoare și neconstituționale

În data de 22 aprilie 2015, Senatul României a votat modificarea Legii alegerilor autorităților administrației publice locale, http://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=18871&pos=0&NR=L131&AN=2015 și Legii partidelor politice, http://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=18870&pos=0&NR=L135&AN=2015.

Urmează votul Camerei Deputaților.

Legea alegerilor locale, modificată de Senat, aduce câteva elemente benefice: reintroducerea votului pe listă, alegerea Președintelui Consiliului Județean de către consilieri și nu direct de către alegători.

Totuși, prevederile necorespunzătoare sunt multiple și anulează efectul favorabil al primelor. Astfel, alegerea primarului într-un singur tur de scrutin și fără stabilirea unui prag procentual permite câștigarea alegerilor de către candidatul care a obținut mai multe voturi, chiar dacă acestea nu depășesc 10% din total, reprezentând, eventual, 5% din votanții circumscripției (în cazul în care vor concura mai mult de 10 candidați cu șanse aproximativ egale și prezența la vot nu va depăși 50%, cum s-a mai întâmplat). În aceste condiții rezultatul votului nu va reprezenta, în niciun caz, voința populară. Actualii primari au multe șanse să fie realeși pentru mai multe mandate, în continuare, chiar dacă mulți îi acuză de corupție și de traseism.

Alte prevederi nedemocratice ale legii alegerilor locale sunt: favorizarea partidelor parlamentare care beneficiază de înscriere preferențială pe lista de candidați, reglementarea inechitabilă și ineficientă a acordării timpilor de antenă în campania electorală, incapacitatea birourilor electorale de a impune, ele însele, măsuri administrative sau sancțiuni contravenționale pentru încălcarea legii, lipsa pârghiilor de impunere a eventualelor sancțiuni de către birourile electorale și imposibilitatea acestora de a urmări aplicarea măsurilor adoptate. La repartizarea mandatelor de consilieri, proiectul legislativ favorizează organizațiile minorităților naționale față de partidele politice și candidații independenți în defavoarea partidelor politice și alianțelor.

Acest ultim aspect, face ca o viitoare lege a alegerilor locare votată de Camera Deputaților, fără modificarea corespunzătoare a acestor prevederi, să fie vulnerabilă de a fi declarată ca neconstituțională.

Legea partidelor politice, modificată de Senat, reduce numărul de membri fondatori necesari pentru înscrierea unui partid politic de la 25.000 la 3, dar fără să transpună concomitent prevederile imperative din Constituție privind constituirea și desfășurarea activității partidelor în baza principiilor democratice și ale statului de drept, așa cum au fost ele constate prin Deciziile nr.35/1996 și 530/2013 ale Curții Constituționale din România (CCR).

Tribunalul Bucureşti, cel care avizează înfiinţarea, funcţionarea și conformarea acțiunilor și actelor constitutive ale partidelor cu cerințele legii partidelor, nu are prevezute în Legea partidelor suficiente elemente cu care ar putea aprecia respectarea de către partide a cerințelor Constituției cu privire la principiile democraţiei şi ale statului de drept, așa cum este principiul separării puterilor.

Astfel, justiţia nu poate și nici nu va putea preveni avizarea funcţionării unor partide nedemocratice, iar CCR va putea constata neconstituţionalitatea activității unor astfel de partide doar cu mare dificultate şi numai după ce activitatea nedemocratică a lor a produs efecte negative grave în societate.

Omiterea transpunerii principiilor democratice menționate în Constituție, nesoluționată în Legea partidelor votată în Senat, coroborată cu reducerea de la 25.000 la 3 a numărului de membri fondatori necesari pentru înființarea unui partid, va contribui în plus la apariția unor partide care ar putea să incite la desființarea instituțiilor statului de drept, extremism, ură rasială, xenofobie, antisemitism, la violență sau chiar la dezmembrarea țării.

Deși toate aceste eventuale practici ar fi motive constituționale pentru radierea partidelor în cauză, CCR nu poate cere dizolvarea unui partid, decât în cazul încălcării Constituţiei, doar decât a fost sesizată în acest sens de Arcul guvernamental, adică Guvern sau Președinții celor două Camere parlamentare.

Aceste aspecte au făcut obiectul inițiativei legislative depusă de mine la Senat, detalii aici: http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=18395, dar nu au fost incluse în forma finală a Legii partidelor aprobată de Senat.

Numai Camera Deputaților și CCR ar mai putea bloca acest posibil derapaj de la principiile democratice determinat de eventuala adoptare, în forma actuală, a celor două proiecte legislative care au trecut de Senat fără nicio discuție serioasă asupra consecințelor lor.

Senator Valeriu Todirașcu - Partidul Noua Republică